Nobel pentru interzicerea armelor chimice

Munca organizaţiei, creată în 1997, având sediul la Haga, este în centrul atenţiei, în această perioadă, ca urmare a implicării sale în aplicarea rezoluţiei Consiliului de Securitate ONu ce prevede distrugerea, până la 30 iunie 2014, a arsenalului chimic aflat în dotarea regimului condus, la Damasc, de Bashar al-Assad.

Convenţia internaţională şi munca organizaţiei au transformat armele chimice într-unul dintre cele mai severe tabu-uri legale internaţionale, se arată în motivaţia juriului, făcută cunoscută la Oslo. "Recentele incidente din Siria relevă nevoia de a întări eforturile de îndepărtare a acestuit tip de arme". Siria va deveni, de altfel, luni, cel de-al 190-lea membru al organizaţiei - iar inspectorii acesteia se instalează, zilele acestea, la Damasc pentru a verifica angajamentul regimului al Assad de a-şi distruge agenţii toxici şi psihici prin care îşi pune în pericol propria populaţie civilă.

Observatorii sunt de părere că gestul Comitetului Nobel are ca scop atragerea atenţiei asupra celor ce se petrec în Siria, asupra unui conflict ajuns în cel de-al treilea an, deja. În plus, cei implicaţi în derularea misiunilor organizaţiei speră ca premiul să scoată munca instituţiei din obscuritate şi să atragă mai multe fonduri.

În trecutul recent, Albania, India, Irak, Libia, Rusia, Statele Unite şi o entitate nenominalizată dar care, se presupune, este Coreea de Sud, au anunţat că deţin arsenal chimic şi că sunt în curs de distrugere a acestuia. Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice a anunţat, însă, că o parte dintre ţările care s-au angajat să rezolve problema nu au respectat termenele avansate. "Se aplică în special în cazul Rusiei şi al Statelor Unite", a punctat Thorbjoern Jagland, şeful Comitetului Nobel.

"Este o decepţie", a comentat, pe de altă parte, ginecologul Denis Mukwege, cel care se ocupă, în clinica pe care o conduce la Panzi, în apropiere de Bukavu, de femeile violate în Estul Republicii Democratice Congo. Reprezentanţii spitalului au mărturisit agenţiei France Presse că, după laureaţii din anii trecuţi (Barack Obama sau Uniunea Europeană), anul acesta va fi recompensat cineva care întreprinde lucruri concrete. "Pentru Siria sare toată lumea; pe oamenii care ar muri aici dacă nu ar fi doctorul Mukwege nu îi vede nimeni", notează AFP, citând o locuitoare a instabilei regiuni congoleze. Un alt nominalizat care figura printre favoriţi era tânăra pakistaneză în vârstă de 16 ani Malala Yousafzai, activistă pentru dreptul femeilor la educaţie, împuşcată anul trecut în cap de talibani. Oficialii talibani au anunţat în repetate rânduri că nu vor rata ocazia să o lichideze pe adolescenta care "a abandonat islamul pentru secularism".

Premiul Nobel pentru Pace, ultimul din seria pe acest an, constă într-o medalie de aur, o diplomă şi un cec în valoare echivalentă de 910.000 de euro.