Nobel, bani şi libertate

„Sentimentul este asemeni celui de la alegerea Papei sau de la adjudecarea titlului mondial la handbal”, aşa descriu în această dimineaţă jurnaliştii de la STUTTGARTER ZEITUNG euforia germanilor după aflarea celui de-al doilea laureat al premiului Nobel originar din Germania. După ce marţi, Peter Grünberg a fost distins cu Nobelul pentru fizică, ieri, premiul pentru chimie a revenit savantului Gerhard Ertl. Distincţiile îndreptăţesc sentimentul de mândrie naţională, dar nu justifică eventuala relaxare a politicii educaţionale şi a cercetării, vitregite de Cabinetul Profesoarei Merkel, remarcă astăzi din Lüneburg LANDESZEITUNG. Paradoxul premierii unor savanţi într-o Germanie care uită de ştiinţă şi educaţie atunci când se împart banii publici, este bine explicat de OFFENBURGER TAGEBLAT, care aminteşte - de fapt - că studiile pentru care au fost răsplătiţi Grünberg şi Ertl datează de ani buni, din vremea când se punea mai mult preţ pe valorile umane decât pe cele materiale.

Estul nu-i ca Vestul

Despre bani, câştiguri şi interese economice vorbeasc şi analiştii de la FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Dacă în Germania, consumatorii sunt din ce în ce mai rezervaţi, atunci luaţi drumul estului. În România, Bulgaria, Cehia, Slovacia sau Polonia veţi descoperi o piaţă unde apetitul pentru consum este mare şi asta de peste 15 ani. Nici investitorii nu au cărţi proaste în zona europeană în care economia avansează în ritm rapid: alimentarea cu apă şi energie electrică din România necesită investiţii de miliarde de euro în următorii zece ani, dezvăluie ziariştii din Frankfurt. Tot ei analizează şi piaţa bancară din noile state europene şi conchid că şi în acest sector mai sunt multe de făcut, spre bucuria bancherilor care pierd teren în vest.

Deşi economic estul pare mai ambiţios decât Vestul, situaţia se schimbă atunci când vine vorba de agricultură.

Agricultură cu mai puţini bani?

Bruxelles-ul ameninţă România cu reducerea fondurilor pentru agricultură, anunţă astăzi atât elveţienii de la BASLER ZEITUNG cât şi austriecii de la WIRTSCHAFTS BLATT. Tocmai în ţara de origine a celor mai apreciaţi programatori, computerele au jucat feste autorităţilor, scriu la Viena analiştii economici, precizînd că indolenţa din administraţie i-ar putea costa pe românii, 111 milioane de euro. Adică mai bine de un sfert din fondurile europene destinate agriculturii din România.

Chiar Decebal Traian Remeş, implicat acum într-un scandal intern, a primit înştiinţarea de la Comisarul European pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel, precizează BASLER ZEITUNG, care aminteşte şi că bulgarii au fost ceva mai atenţi cu ajutoarele europene pentru integrare.

Despre sancţiuni, dar de altă natură, scriu, în Italia, jurnaliştii de LA REPUBBLICA. După dezbateri intense, experţii din cele 27 de state europene, au elaborat un program de sancţiuni, menit a spori presiunile asupra juntei militare din Birma. Măsurile vor îngreuna afacerile dictatorului Than Schwe şi ale acoliţilor săi, dar standardul de viaţă al populaţiei, mai ales al fermierilor ar trebui menţinut” comentează ziariştii italieni.

Rudolf B este liber. Cu ce preţ?

Despre bani, dar cu titlul de răscumpărare scriu ziarele germane astăzi, la puţine ore după eliberarea inginerului german Rudolf B, ţinut ostatec în Afganistan aproape 3 luni.

„Există indicii referitoare la plata unei sume considerabile în schimbul libertăţii ostatecului german – scrie la Bonn – GENERAL ANZEIGER, suprinzător este însă preţul politic decis de guvernaţi. Germanii nu vor mai continua linia dură adoptată până acum pe frontul din Afganistan. O greşeală, cred comentatorii, pentru că din conflict terorismul islamist iese învingător, iar germanii care se mai aventurează în Afgansitan se transformă în victime scumpe.

Care este preţul în banii plătit de guvernul german în schimbul eliberării lui Rudolf B. nu se va afla în viitorul apropiat, aşa cum probabil nici la Bucureşti, jurnaliştii răpiţi în Irak nu vor şti prea curând a cui a fost vina.