Nimic nou de la salvatorii euro
24 august 2012Cel puţin până al mijlocul lunii septembrie se va întinde acest nou act al dramei elene de după vacanţa de vară. Abia la mijlocul lunii viitoare, Curtea Constituţională a Germaniei va hotărî asupra fondului de salvare permanent, ESM. Acesta reprezintă pilonul pe care se bazează întregul concept de salvare a monedei euro. Fără ESM ar fi nevoie de un plan nou. Rolul său este acela de a preveni o contaminare a unor ţări precum Spania, Italia sau chiar Franţa cu virusul elen. De aceea, abia în septembrie se va decide asupra viitorului Atenei. Şi nu întâmplător, troica va da publicităţii, tot în septembrie, raportul referitor la creditarea sau nu în continuare a Greciei.
Chiar şi cu ajutorul fondului de slavare şi a unei intervenţii din partea Băncii Centrale Europene, consecinţele financiare şi politice ale unui faliment al statului grec şi ale excluderii sale din zona euro, ar putea fi enorme. De aceea, deocamdată, se va împiedica un faliment al Greciei.
Un nou început prin ştergerea datoriilor
La nesfârşit, însă, tragedia greacă nu poate continua aşa. În această chestiune nu există divergenţe de opinie în rândul experţilor. Puterea economică a Greciei e în permanentă scădere. Să iasă din criză doar prin economii, fie ele cât de severe, e imposibil. Iată de ce UE şi FMI vor fi forţate, nu peste mult timp, să decidă din nou ştergerea unei părţi din datoriile Greciei. Altfel devine imposibil un nou început.
Ştergerea datoriilor elene va însemna costuri de ordinul miliardelor pentru constribuabilii germani. Aceste costuri vor fi, totuşi, mai mici decât cele pe care le implică amânarea falimentului elen.
Promisiunile făcute de premierul Antonis Samaras, de a răspunde personal pentru rambursarea creditelor acordate Greciei, sună mai mult a glumă publicitară. Până în prezent, Samaras nu a fost în stare nici să-şi ţină făgăduiala făcută în luna martie de a întocmi, până în iunie, un plan de economii de 11,5 miliarde de euro. Guvernul se află într-o situaţie extrem de dificilă, expus unor presiuni masive la nivel politic intern. Opoziţia se pregăteşte deja pentru ample acţiuni de protest.
Cancelara Angela Merkel ar putea fi dispusă să sprijine Grecia până se consumă alegerile parlamentare din toamna anului viitor. Greciei i se poate oferi mai mult timp pentru implementarea reformelor doar atunci când aceasta nu mai costă bani. Coaliţia guvernamentală de la Berlin exclude posibilitatea acordării unui al treilea pachet de salvare, Greciei. E drept că, prin trucuri politico-financiare, s-ar putea obţine prelungirea scadenţei creditelor, reducerea dobânzilor sau alte ajutoare indirecte din partea BCE, încât să devină plauzibilă, pentru opinia publică, extinderea în timp a măsurilor de ajutorare destinate statului elen. Şi Spaniei, aflate în criză, UE i-a dat un un an în plus timp să atingă obiectivele propuse vizând reducerea datoriilor bugetare.
Grecia nu e un caz izolat
Adevătrata problemă rezidă în faptul că în criza datoriilor nu poate fi judecat niciun caz izolat. Dacă li se fac acuma concesii grecilor, va trebui să se aplice acelaşi tratament şi italienilor, spaniolilor, portughezilor, irlandezilor... Credibilitatea privind politica dură de austeriate impusă de zona euro ţărilor aflate în dificultate ar fi în joc. Pieţele financiare şi-ar pierde şi mai mult încrederea în spaţiul monetar european, ceea ce va duce la creşterea dobânzilor pentru obligaţiunile de stat.
De aceea e extrem de important ca Banca Centrală Europeană să explice, pe înţelesul tuturor, cum se gândeşte să salveze statele din zona euro, aflate în criză.