Nicio apropiere între UE și Erdogan

Situația din jurul Idlib este o amenințare pentru toată Europa și nimeni nu poate rămâne indiferent față de criza umanitară de acolo, a declarat președintele turc după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Turcia a făcut mai mult decât oricare altă țară NATO, motiv pentru care "așteaptă solidaritate", a afirmat liderul turc.

Un foarte încrezător Recep Tayyip Erdogan a întâlnit un sobru reprezentant al NATO, care a promis că se va gândi la sprijin suplimentar. În același timp, Stoltenberg a cerut Turciei să contribuie la o soluție pe termen lung în Siria și i-a amintit președintelui că achiziționarea de către Ankara a unui sistem de rachete ruse nu a produs tocmai încântare în Alianța Nord-Atlantică.

Ce bine că am stat de vorbă

Înainte de pleca spre UE, Erdogan a lansat o săgeată către guvernul grec: "Este irațional și disprețuitor ca un aliat și un vecin să arate cu degetul Turcia, acuzând-o pentru migrația ilegală".

În schimb, discuțiile cu președintele Consiliului European, Charles Michel și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trebuie să fi fost mai puțin plăcute pentru oficialul de la Ankara. El a părăsit discuțiile fără comentarii, fără a oferi jurnaliștilor versiunea sa asupra evenimentelor.

Explicațiile au revenit așadar oficialilor europeni, care s-au rezumat la câteva fraze diplomatice. "A existat un schimb de opinii în legătură cu modul în care ambele părți interpretează acordul privind refugiații. Ne-am împărtășit opiniile noastre diferite", a declarat Charles Michel. A fost o întâlnire importantă, ne deplasăm în direcția corectă, dar mai avem mult de muncit. Cu alte cuvinte: pozițiile au rămas la fel de divergente ca înainte de întâlnire.

Erdogan susține de multă vreme că UE nu și-a îndeplinit angajamentele cuprinse în acordul din 2016 și nu a plătit cele șase miliarde de euro promise. Pe de altă parte, UE spune că toți banii au fost deja alocați sau sunt destinați câtorva proiecte noi pentru refugiații sirieni din Turcia, cum ar fi construirea de spitale și școli. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să se întâlnească cu ministrul turc de externe, Mevlüt Cavusoglu, pentru a aplana dezacordurile. Faptele ar trebui comparate, a spus Michel. Toate acestea arată clar că negocierile UE-Turcia nu au ajuns foarte departe.

Nici Ursula von der Leyen nu pare mai încrezătoare. "Am discutat cu deschidere și avem păreri diferite", a spus președinta Comisiei Europene. E și aceasta o metodă de a spune că există neînțelegeri. Acum trebuie găsită o cale de urmat și identificate cauzele care împiedică punerea în aplicare a acordului UE-Turcia din 2016. "Acordul este valabil", a repetat președinta CE.

Linia UE este clară: respingerea șantajului, chiar și atunci când refugiații sunt folosiți ca armă politică. Erdogan ar trebui să îndeplinească partea sa din acord. Abia după aceea documentul se poate renegocia. Von der Leyen a adăugat că este vorba despre reciprocitate. UE nu dorește să ofere alte servicii, dacă Erdogan nu cooperează în problema refugiaților. Punerea în aplicare a acordului înseamnă, de asemenea, că Turcia trebuie să-și îndeplinească obligațiile.

Gestionarea așteptărilor

Din păcate, von der Leyen nu a precizat care a fost lista cu revendicări a președintelui turc. Se știe însă că este vorba în principal despre mai mulți bani din partea UE. În marja reuniunii, von der Leyen a declarat preventiv: "Nu vorbim despre cifre". Cu toate acestea, Comisia Europeană este pregătită să aloce încă 500 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații sirieni din Turcia. Însă unele țări membre, precum Franța și Austria, sunt strict împotrivă, considerând că UE nu trebuie să se lase șantajată.

În weekend, Erdogan și-a agravat retorica, cerând Greciei să deschidă granițele și să-i lase pe refugiați să intre în țară. În schimb, Ursula von der Leyen a declarat: "Frontierele externe ale UE sunt închise și vor rămâne închise". Încercările președintelui turc de a diviza țările membre au eșuat până acum.

În semn de bunăvoință, Erdogan a recăpătat cel puțin controlul asupra bărcilor de refugiați de pe coasta Mării Egee. Situația de la granița terestră greco-turcă s-a mai detensionat. Președintele turc pare mulțumit de efectul de șoc provocat săptămâna trecută, când a trimis autobuze cu refugiați la granița terestră cu Grecia. Totuși, el nu a putut să se impună în fața instituțiilor europene.

Migrația și refugiații, din nou în centrul atenției

În culise însă, domnește starea de alarmă. Numeroșii ani de liniște în criza refugiaților sunt puși acum sub semnul întrebării, fapt ce nu poate fi negat în continuare și care trebuie să revină pe ordinea de zi. Ursula von der Leyen vede UE într-o  "dilemă": trebuie depășită presiunea în afara granițelor externe ale UE, respectat dreptul la azil și, în același timp, sprijinite Grecia și Turcia. Până acum, acest lucru a funcționat prost sau deloc. Și, aparent, președintele turc nu are de gând să vină în întâmpinarea UE.