Neîncrederea în instituţiile UE

"Europenii nu au încredere în instituţiile europene", titrează Die Welt şi explică: "Mulţi cred că opţiunea lor nu e luată în considerare la Bruxelles".

Cotidianul berlinez citează un recent studiu american efectuat de Pew Research Center în şapte state ale UE, potrivit căruia cei mai "convinşi europeni" sunt polonezii şi germanii. Două treimi din populaţia acestor ţări consideră Uniunea Europeană drept un proiect reuşit. Grecii şi italienii, în schimb, resping ideea europeană în marea lor majoritate. În Spania şi Franţa, ţări care se confruntă în prezent cu serioase probleme economice, doar fiecare al doilea cetăţean se pronunţă pentru comunitatea europeană, considerabil mai puţini decât la declanşarea crizei datoriilor.

În Marea Britanie, ţară prin tradiţie mai degrabă eurosceptică, numărul celor care spun că au încredere în UE a crescut faţă de anul trecut - de la 43% la 52%.

În ce priveşte avantajele pe care le implică integrarea europeană, numai germanii şi polonezii cred, în majoritate, că acestea sunt înainte de toate de natură economică. Studiul prezentat de cotidianul berlinez Die Welt mai relevă că cetăţenii chestionaţi nu prea au încredere în instituţiile UE - Parlamentul European şi Comisia Europeană. Şi mai puţină încredere au în Banca Centrală Europeană.

Că UE nu înţelege problemele cu care se confruntă cetăţenii europeni cred grecii - în proporţie de 85 la sută - şi italienii - în proporţie de 77 la sută. Interesant e că şi 53% dintre germani gândesc aşa.

Şi Frankfurter Allgemeine Zeitung consacră aproape o pagină întreagă rezultatelor altor sondaje, realizate de Institutul Demoscopic german Allensbach. "Pentru Helmut Kohl lucrurile erau clare. Europa era un garant al păcii. În contextul crizei din Ucraina, se revine la această convingere", constată FAZ.

Cotidianul supraregional mai observă, pornind de la sondajele amintite, că "numărul germanilor care apreciază negativ UE a scăzut simţitor" (de la 31% la 25%). Uniunea e, în schimb "un motiv de bucurie" pentru ceva mai mulţi germani decât cu un an în urmă - 42% faţă de 39%, în 2013.

Acelaşi FAZ îşi opreşte atenţia asupra campaniei electorale din România sub titlul "Lupta cu morile de vânt". Referire se face la europarlamentara Monica Macovei, care de luni de zile bate România în lung şi-n lat. În judeţul Maramureş, de pildă, stă de vorbă oameni ai locului, cu muncitori şi ţărani, vizitează Monumentul de la Sighet, acordă interviuri la radio şi televiziune. Oamenii o simpatizează, îi susţin părerea. "Puţini politicieni ar fi capabili, pe termen lung, de un asemenea tur de forţă" - apreciază semnatarul articolului, Karl-Peter Schwarz, care trece în revistă şi succesele repurtate de fosta ministră de Justiţie pe timpul mandatului ei în lupta anti-corupţie. Contra corupţiei şi sărăciei se implică şi astăzi, de la Bruxelles.

Karl-Peter Schwarz arată cititorilor germani şi cum au evoluat lucruile în România în ultimii ani, că "politicienii români încă mai cred că au dreptul să se îmbogăţească pe seama altora" şi că între timp relaţiile Monicăi Macovei cu preşeditnele Traian Băsescu, pe care-l acuză de "nepotism" s-au răcit simţitor. Aceasta după ce deputata europeană l-a susţinut pe preşedinte în momentul în care USL încerca să obţină demiterea sa.

"Europa nu joacă mai niciun rol în campania pentru euroalegeri" conchide FAZ, "scrutinul fiind considerat de către toate partidele (din România) drept debutul marii bătălii electorale din toamnă, când expiră al doiela şi ultimul mandat al preşedintelui Băsescu".

Creştin-socialii bavarezi (CSU) au adus un nou element în campania electorală menit să incingă spiritele şi să le aducă voturi la urne, avertizând faţă de imigranţii est-europeni care, spun ei, beneficiază, pe nedrept, de asistenţă socială în Germania. Concret e vorba de muncitorii sezonieri, care au dreptul, potrivit unei sentinţe pronunţate de Curtea Europeană de Justiţie, în 2012, la alocaţia pentru copii - şi în cazul în care copiii nu se află în Germania, ci au rămas în ţara de origine. Der Tagesspiegel din Berlin notează chiar că "străini din spaţiul UE beneficiază de alocaţia germană pentru copii".

Cotidianul vienez Die Presse titrează la rândul său "Copiii costisitori ai culegătorilor de sparanghel".

Munca e grea, scrie Die Presse. Puţini germani o acceptă. De aceea, an de an, zeci de mii de polonezi, de pildă, sosesc în estul Germaniei pentru a lucra ca muncitori sezonieri. Lucrează legal şi plătesc impozite. Nu e vorba de aşa-numiţii imigranţi ai sărăciei sau de cei care vor să profite de pe urma sistemelor sociale germane, aşa cum lasă să se înţeleagă politicienii germani, angrenaţi în dezbateri aprinse. Cu toate acestea, "CSU i-a tematizat pe muncitorii sezonieri în campania lor electorală. Mai precis pe copiii acestora. Şi mai precis alocaţia pentru copii" - subliniază ziarul austriac.