Neputinţa politicii externe

Anterior era denumită "simpozion de ştiinţă militară". O întâlnire în cadrul căreia dezbaterile se concentrau în jurul Armatei federale (Bundeswehr) şi NATO. În prezent, Conferinţa de securitate de la München trece drept cea mai importantă reuniune în domeniul securităţii globale. "Reuneşte toate părţile la o singură masă", a afirmat la Berlin Kofi Annan, în preambulul evenimentului din Bavaria.

Fostul secretar general al ONU nu se referea numai la Iran şi occident, ci - anul acesta - şi la Bavaria şi Berlin. O aluzie evidentă la divergenţele între conducerea guvernului bavarez şi cancelaria de la Berlin în politica privind refugiaţii - tema principală a conferinţei planificate la München între 12 şi 14 februarie. Peste 30 de şefi de state şi guverne precum şi 60 de miniştri ai Apărării şi Afacerilor Externe sunt aşteptaţi la hotelul de lux "Bayerischer Hof" din capitala Bavariei.

Vremuri grele pentru UE

Afluxul de refugiaţi pune la grea încercare atât coaliţia de la Berlin (CDU-CSU-SPD), cât şi Uniunea Europeană. Cu toate acestea, apreciază preşedintele Conferinţei, Wolfgang Ischinger, criza nu va învinge Europa, ci, în cele din urmă, o va face şi mai puternică. În opinia sa, prin preluarea unui număr impresionant de refugiaţi, Germania nu şi-a pierdut capacitatea de a-şi demonstra abilitatea în politica externă, ci a câştigat un plus de credibilitate morală.

Conform prognozelor, mişcarea migraţionstă s-ar putea intensifica în viitor. De exemplu Africa: în anul 2050 se estimează că populaţia continentului se va dubla. Dacă ţările africane nu-şi vor adapta şi îmbunătăţi infrastructura "ne vom confrunta cu un val de migraţie ce, probabil, se întrezăreşte deja din actuala criză a refugiaţilor", declară Ischinger. În context, preşedintele Conferinţei pentru Securitate pledează pentru "o politică preventivă în domeniul securităţii".

Majoritatea solicitanţilor de azil din Germania sunt sirieni şi afgani - stare de fapt care aduce cu sine şi "câteva dileme neplăcute în politica noastră externă", spune Wolfgang Ischinger. După 15 de ani de intervenţii în plan politic, miliar şi financiar, situaţia din Afganistan nu s-a stabilizat. "În Siria am procedat pe dos: ne-am făcut că nu vedem şi n-am intervenit , iar rezultatul e şi mai trist."

Diminuarea valului de refugiaţi

Câtă vreme nu se întrevede un sfârşit al conflictului sirian, nădejdea este în Ankara - a explicat şeful cancelariei de la Berlin, Peter Altmaier. Guvernul turc a adoptat "două măsuri decisive": a introdus vize pentru refugiaţii sirieni care vin din state terţe ca Liban sau Iordania. "Autorităţile turce susţin că măsura este eficientă." În plus, Turcia a început să le permită refugiaţilor sirieni accesul pe piaţa muncii.

Cu toate acestea, "încă nu am ajuns la rezultatul dorit", adaugă Altmaier. În medie, în Grecia sosesc zilnic din Turcia 2000 de imigranţi ilegali. Germanii şi-au cam pierdut încrederea în propunerea cancelarei Angela Merkel de a se găsi o soluţie europeană. Timpul presează, însă mai durează "două-trei luni" până când noile măsuri menite să diminueze valul de refugiaţi vor da roade, a explicat şeful cancelariei de la Berlin.

Poate Conferinţa de securitate de la München va duce la găsirea unei soluţii, măcar parţial. Înaintea evenimentului, în capitala Bavariei va fi organizată o rundă de discuţii pe marginea conflictului sirian, la care vor lua parte atât SUA, cât şi Rusia. În opinia preşedintelui reuniunii, Wolfgang Ischinger, întâlnirea ar putea fi benefică. Se ştie că, cel puţin până acum, discuţiile din cadrul Conferinţei de la München s-au soldat cu mici succese chiar şi în cazul celor mai dure conflicte.