Neonaziştii: să-i interzici sau nu?

În principiu, Stânga, succesoare a comuniştilor est-germani, este vioara întâi, când vine vorba despre scoaterea în ilegalitate a naziştilor. Iată însă că una dintre vocile care se opun unui asemenea demers vine chiar din interiorul Stângii: vicepreşedintele Bundestagului, Petra Pau, reprezentanta post-comuniştilor în staff-ul camerei inferioare a Parlamentuluui federal, crede că interdicţia ar fi o replică nefericită.

Germania, a explicat Pau într-un interviu televizat, "are de-a face cu o reţea - care, însă, nu este neapărat legată de acest partid". Iar circulaţia ideilor de tip neonazist în societatea germană nu ar fi combătută printr-o asemenea decizie politică sau juridică.

Pe de altă parte, Pau a criticat "finanţarea", de către serviciile secrete germane, a unei reţele de cârtiţe infiltrate în cercurile de extremă dreaptă, care se ocupă, de fapt, de ştergerea indiciilor ce ar putea duce la identificarea persoanelor acuzabile de instigare la crime de natură rasistă.

Pau a răspuns, în acest fel, nu doar colegilor ei de partid, ci şi dreptei conservatoare, din rândurile cărora oficiali cum ar fi Lorenz Caffier, ministrul de Interne al landului Mecklenburg - Pomerania Anterioară, susţin că metodele războinice la care face recurs NPD pentru a schimba ordinea socială sunt neconstituţionale şi implică interdicţia.

Şi, totuşi, comentează politicianul ecologist Christian Ströbele, o decizie judecătorească ar desfiinţa o interfaţă, doar: "Oamenii rămân acolo. Poate vor organiza un alt partid, poate vor acţiona din ilegalitate".

Deocamdată, ministrul federal de Justiţie, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a anunţat că instituţia pe care o conduce va aloca, din bugetul pe care îl are, o sumă pe care o va oferi drept recompensă familiilor atinse de furia neonazistă. "Banii nu pot răscumpăra suferinţa dar, cel puţin, sunt un semn al solidarităţii", a explicat ministra într-un interviu publicat de "Welt am Sonntag".

Parlamentul de la Berlin dezbate, astăzi, probleme de funcţionare a serviciilor secrete şi a relaţiei acestora cu celelalte instituţii ale statului, după ce au apărut suspiciuni că acţiunile neonaziste, care au şocat în perioada din urmă Germania au fost facilitate şi de complicitatea unor funcţionari şi agenţi ai Bundesverfasungsschutz, agenţia federală abilitată să identifice ameninţările la adresa ordinii constituţionale.

Autor: Cristian Ştefănescu / zdf
Redactor: Petre M. Iancu