Negocieri dificile la Nikosia

Primei întâlniri dintre Nikos Anastasiades şi Dervis Eroglu îi vor urma altele. Preşedintele Republicii Cipru şi liderul grupului etnic turc au pus capăt marţi (11.02) îngheţului care a durat aproape doi ani. Este vorba despre relansarea unor discuţii menite să culmineze cu semnarea unui acord de pace, după aproape 40 de ani de separare.

Întâlnirea la vârf care a avut loc în clădirile ONU din jurul vechiului aeroport din Nikosia, s-au desfăşurat sub înaltul patronaj al Naţiunilor Unite. ONU a prezentat anterior ambelor părţi o declaraţie de intenţie privind continuarea tratativelor întrerupte în 2012, acceptată fără rezerve. În document sunt cuprinse principalele litigii, între care unitatea Ciprului şi cetăţenia unitară a locuitorilor insulei, aplicarea dreptului european şi drepturile ciprioţilor turci. Anastasiades şi Eroglu au subliniat că documentul ONU nu stabileşte decât cadrul negocierilor, el nefiind o bază pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, liderul etnicilor turci s-a rătat optimist. El a spus că se aşteaptă la o înţelegere în următoarele trei până la cinci luni, care să fie supusă apoi unui referendum separat în părţile grecească şi turcească a insulei.

ONU a făcut presiuni în vederea reluării negocierilor deja din primăvara anului trecut, după ce conservatorul Anasatasiades l-a înlocuit pe comunistul Dimitris Christofias la cârma Republicii Cipru. Totuşi, nou-alesul preşedinte a avut în debutul mandatului alte griji mai presante - în primul rând salvarea de la faliment a ţării. De aceea, el a cerut o amânare din partea ONU, care i-a şi fost încuviinţată. Nici în cadrul unei întâlniri Anastasiades-Eroglu, care s-a desfăşurat la finele anului trecut, nu s-a discutat despre reluarea negocierilor de pace.

Acum însă, potrivit politicianului conservator Micalis Zofocleos, membru al guvernului de la Nikosia, vremea negocierilor a sosit. El a declarat: "Noi am pus mereu patru condiţii şi acestea sunt acum îndeplinite în totalitate: Implicarea directă a Turciei în negocieri, aplicarea dreptului UE, aplicarea unor măsuri eficiente de stimulare a încrederii reciproce şi tratarea Ciprului ca persoană juridică unitară", a declarat Zofocleus.

În 2004, rezolvarea dosarului cipriot părea o chestiune de câteva zile. Supus la vot a fost atunci aşa-numitul "Plan de Pace Annan", propus de fostul secretar general al ONU. Conservatorii din partea grecească a insulei, aflaţi pe atunci în opoziţie, au salutat şi sprijinit votarea documentului. Socialiştii în schimb, aflaţi la guvernare, i s-au opus. Preşedintele din epocă Tassos Papadopulos le-a cerut concetăţenilor să voteze împotrivă la referenum, ceea ce s-a şi întâmplat.

Ca o ironie a sorţii, tocmai socialiştii sunt astăzi partenerii de guvernare ai preşedintelui conservator Anastasiades. Că vor sprijini de această dată ajungerea la o înţelegere cu partea turcească - asta rămâne de văzut.

Lunile trecute, SUA şi-au înteţit eforturile diplomatice pentru a-i aduce pe liderii ciprioţi greci şi turci la masa tratativelor. În cadrul conferinţei de securitate de la München, secretarul de stat John Kerry a confirmat că administraţia din care face parte lucrează "în tăcere" la soluţionarea conflictului din "Insula Afroditei". Câteva zile mai târziu, adjuncta sa, vestita Victoria Nuland, a fost în vizită în Grecia şi Cipru.

Analişti din Grecia sunt însă de părere că interesul SUA pentru soluţionarea chestiunii cipriote se datorează recentei descoperiri a unor importante zăcăminte de petrol şi gaz în estul Mării Mediterane.