Natalia Gherman: „Moldova va susține Ucraina în cadrul ONU”

Rusia nu mai acceptă mărfuri moldovenești nici în geamantanele de mână ale pasagerilor. Atât timp cât Ucraina rezistă militar în fața invaziei rusești, Moldova este la adăpost. Dar cum intenționează o țară atât de mică și neutră, din punct de vedere militar, să-și asigure securitatea într-un context regional atât de complicat?

La întrebările corespondentului DW din Republica Moldova răspunde șeful diplomației de la Chișinău, Natalia Gherman:

- DW: D-nă ministru Gherman, pe 1 septembrie, miniștrii de Externe ai UE se vor afla la Chișinău, pentru a marca intrarea în vigoare, înainte de termen, a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova și UE. În actualul context regional complicat, e un eveniment cu o puternică încărcătură simbolică...

- Natalia Gherman: Reuniunea este organizată la inițiativa României și Franței - țări care, în cadrul UE, gestionează grupul ”Prietenii Moldovei”. La inițiativa acestor două țări, 28 de miniștri de externe din statele membre ale UE se vor reuni, pe 1 septembrie, la Chișinău. Într-adevăr, această reuniune e plină de simbolism. Pe 1 septembrie, va intra în vigoare Acordul de Asociere care prevede și crearea unei zone de comerț liber cuprinzător și aprofundat între Republica Moldova și UE. Vor veni nu doar miniștri, dar și mai mulți secretari de stat. Va veni și comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, Štefan Füle. Vor fi niște discuții pline de conținut despre parcursul european al Republicii Moldova, realizările obținute în ultimii ani, dar miniștrii se vor concentra și asupra modului în care UE poate ajuta Moldova la implementarea Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb. Din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai elocventă manifestare de susținere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și o manifestare de solidaritate cu Republica Moldova într-un moment regional extrem de complicat pentru noi.

- După semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, Rusia a blocat accesul produselor moldovenești pe piața sa. Cât de dramatice sunt consecințele acestor pedepse rusești pentru Moldova?

- Gestul Rusiei este unul regretabil. Crearea zonei de comerț liber între Republica Moldova și UE nu înseamnă disponibilitatea Moldovei de a întrerupe relațiile comerciale cu Rusia și cu alți parteneri din CSI. Prevederile despre instituirea zonei de comerț liber cu UE nu intră în contradicție cu prevederile zonei de comerț care există între Moldova și partenerii săi tradiționali din Est. Adevărat, pe termen scurt, aceste restricții comerciale impuse de Rusia ne vor afecta. Producătorii noștri agricoli vor întâmpina unele dificultăți. Dar atât Guvernul Moldovei, cât și UE vor susține acești producători la maximum. Vom amortiza astfel șocul, iar pe termen lung, cu lecția învățată, ne vom diversifica piețele și nu ne vom mai confrunta cu astfel de situații. Vorbim în primul rând de liberalizarea completă a pieței UE pentru producția vinicolă moldovenească – o decizie care a intrat, de fapt, în vigoare încă anul trecut. Din momentul parafării, semnării și ratificării Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, UE a dublat cotele de export la cel puțin 4 categorii de produse agricole moldovenești. Asemenea măsuri sunt într-adevăr fără precedent și este cea mai elocventă manifestare de solidaritate cu Republica Moldova și, în primul rând, cu producătorii agricoli.

- În ce măsură beneficiile de pe urma semnării Acordului de liber schimb semnat cu UE poate egala pierderile pe care le-au suportat producătorii de pe urma embargoului rusesc?

- Volumul de export care ni se propune din partea UE este substanțial. Provocarea constă în asigurarea calității produselor agricole. Urmează să investim foarte mult, astfel încât și calitatea producției și certificarea, calibrarea, sortarea și împachetarea ei să corespundă normelor și cerințelor europene. Ne bucurăm că nu am fost lăsați singuri în acest proces. UE a pregătit un plan de măsuri în vederea susținerii producătorilor moldoveni în cadrul implementării prevederilor zonei de comerț liber. Acest sprijin va veni etapizat și foarte bine structurat. Noi deja am început să beneficiem de el. De exemplu, implementăm un program privind sporirea competitivității produselor moldovenești. Experții noștri sunt instruiți de către experții europeni. Mai avem un mecanism funcțional în formă de comisii mixte cu mai multe state membre ale UE. În cadrul acestor comisii, experții din Republica Moldova, inclusiv din domeniul agricol, au posibilitatea să preia experiențe relevante pentru a-și îmbunătăți posibilitățile de marketing, de export, de comerț în general.

- Conflictul din Estul Ucrainei se întețește și participarea directă a Rusiei e din ce în ce mai clară. Nu vă temeți de o escaladare a conflictului din Transnistria, în condițiile în care Moldova va continua cursul european?

- Noi monitorizăm îndeaproape evoluțiile în Ucraina și în jurul Ucrainei... Bineînțeles că ele ne îngrijorează. Noi pledăm în continuare pentru soluționarea acestei crize pe baza principiilor dreptului internațional – suveranitate, integritate teritorială și neamestecul în afacerile interne ale unui stat suveran. Vom susține, fără nici o rezervă, toate eforturile comunității internaționale, în primul rând în cadrul ONU, care vor fi orientate spre stabilizarea situației. Moldova este situată în aceeași zonă geografică și, având pe teritoriul său un conflict separatist nestins, trebuie să fie mai vigilentă și mai implicată, pentru a putea împiedica extinderea zonei de instabilitate. Momentan situația este gestionabilă. Analizăm informațiile care ne vin din mai multe surse. Suntem în contact permanent cu vecinii și cu aliații noștri. Contactul cu noile autorități de la Kiev este perfect. Sperăm ca în scurt timp ostilitățile militare să înceteze.

- S-a schimbat poziţia Ucrainei în cadrul negocierilor privind soluţionarea diferendului transnistrean după declanşarea ostilităţilor?

- Noi am sesizat o schimbare a poziţiei Ucrainei în formatul 5+2 imediat după schimbarea puterii la Kiev. Noţiunile „integritate teritorială” şi „suveranitate” nu mai sunt abstracte pentru vecinii noştri. De asemenea, Ucraina a întreprins acţiuni în vederea securizării segmentului transnistrean al frontierei cu Moldova. Astfel, nu mai sunt admise treceri ilegale. Exponenţii regimului separatist de la Tiraspol nu mai pot utiliza infrastructura de pe teritoriul Ucrainei. Din acest punct de vedere, Ucraina a devenit mai activă şi mai angajată.

- Moldova este un stat neutru din punct de vedere militar. Avem, în acest sens, o prevedere și în Constituție. Cum, în aceste condiții, are de gând Republica Moldova să-și asigure securitatea în noul context regional complicat?

- Moldova își creează propriile alianțe după o analiză a riscurilor și amenințărilor la adresa securității statului. La moment, suntem parte a aranjamentului european de securitate comună. Facem parte din zona europeană lărgită de securitate și stabilitate. Am început deja să contribuim la efortul UE în ceea ce privește menținerea și consolidarea păcii, atât pe continentul european, cât și în toată lumea. Am reușit să delegăm experții noștri în misiuni pe domeniul politicii externe și de securitate, gestionate de UE. Aportul nostru este apreciat. Moldova devine nu doar consumator, dar și contribuie la acțiunile UE de instaurare a păcii și securității pe continent și în întreaga lume. Anul acesta, în luna martie, în premieră, am trimis un contingent național în misiunea gestionată de NATO în Kosovo. Aceste acțiuni nu intră în contradicție cu statutul de neutralitate al Moldovei. Noi avem o relație foarte constructivă și consistentă cu NATO. Facem parte din Parteneriatul pentru Pace. Cooperăm cu NATO ca un partener responsabil și avem de beneficiat de pe urma acestei relații. NATO ne ajută în ceea ce privește îmbunătățirea situației ecologice – la evacuarea componentelor combustibilului militar rămas încă din epoca URSS. NATO ajută la reformarea și modernizarea forțelor armate naționale, instruirea personalului militar, etc. Statutul de neutralitate nu împiedică aceste colaborări. În cazul în care conducerea politică a țării va decide în favoarea schimbării vectorului sau opțiunii de asigurare a securității Republicii Moldova, acest lucru va trebui să fie, obligatoriu, atestat în cadrul unui referendum constituțional național.

- În luna noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Observăm forţe politice cu o agresivă orientare spre Rusia. Cât de ireversibilă credeţi că este orientarea proeuropeană a Moldovei după semnarea Acordului de Asociere?

- Nu aş vrea nici măcar ipotetic să mă gândesc că ţara mea şi-ar putea schimba cursul de dezvoltare şi modernizare. Sunt sigură că cetăţenii deja au început să simtă efectele integrării europene: liberalizarea regimului de vize cu UE, fapt ce a avut un efect fantastic asupra perceperii UE de către moldoveni; mă refer la sute de kilometri de drumuri reabilitate cu bani europeni; mă refer la asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Refuz să cred că cetăţenii ar vrea să renunţe la toate aceste avantaje şi să întoarcă ţara spre un alt model de dezvoltare pe care l-am trăit şi care ne-a dezamăgit.

- Am văzut în presa rusă, dar și în cea ucraineană avertismente vizând pericolul sistării livrărilor de gaze de către Rusia, în plină iarnă, spre UE. Evident că sub lovitură va nimeri și Moldova. Există vreun plan ”B” pentru asigurarea securității energetice a țării?

- Vă asigur că noi, împreună cu partenerii noștri lucrăm foarte intens în această direcție. Chiar de Ziua Independenței Moldovei, pe 27 august, a fost inaugurat gazoductul Iași-Ungheni în prezența prim-ministrului României, Victor Ponta, a prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă, a comisarului european pentru energie Günther Oettinger. A fost un eveniment, evident, plin de simbolism, dar și benefic sub aspect practic și pragmatic. În premieră, Moldova va avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Deocamdată vorbim de cantități destul de modeste, dar proiectul va fi continuat. Gazoductul urmează a fi extins până în capitală, iar în cea de-a treia parte a proiectului, acesta va cuprinde toată țara. Este un proiect strategic pentru asigurarea viitorului stabil și independent al țării.

- Vă așteptați la reacții din partea Rusiei ca urmare a inaugurării acestui gazoduct?

- Rusia rămâne un partener important în domeniul energetic pentru Republica Moldova. Cea mai mare parte a gazelor naturale este în continuare procurată din Federația Rusă. Moldova își achită foarte responsabil toate plățile pentru consumul gazelor naturale și aceste plăți nu sunt deloc mici în comparație chiar cu mai multe state din Europa Centrală și de Est. Atunci când se vorbește despre anumite angajamente și obligații contractuale, Republica Moldova este cea care le onorează în mod exemplar.