Moscova şi Tiraspolul mizează pe modelul Kosovo

Mai nou, regimul ilegal de la Tiraspol a anunţat că va relua negocierile cu Chişinăul doar “pe baza noilor modele ale ONU”, lăsând să se subânţeleagă precedentul Kosovo. În acelaşi timp Rusia a anunţat recent că mai are un plan de soluţionare a diferendului transnistrean. Observatorii independenţi de la Chişinău consideră că invocarea precedentului Kosovo de către Tiraspol, noul plan rusesc pentru Transnistria şi neprezentarea liderilor separatişti la negocierile ce urmau să fie reluate luna aceasta fac parte dintr-un singur scenariu.

Aşa-numiţii miniştri de externe ai republicilor separatiste Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud s-au întâlnit zilele trecute la Moscova. Rezultatele discuţiilor nu au fost făcute publice, dar imediat după ce a revenit din capitala rusă pretinsul ministrul transnistrean de externe, Valerii Liţkai, a declarat că “negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol vor fi reluate în curând, dar numai pe baza unor modele noi, care vor fi discutate la ONU”. El a precizat că “reglementarea în cazul Kosovo ar putea deveni un model decisiv pentru Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud”. Exponentul administraţiei transnistrene a menţonat că mecanismul existent de negocieri este învechit şi că problemele care puteau fi discutate în cadrul acestuia au fost depăşite. "Toate fostele republici sovietice - şi în Iugoslavia, şi în Uniunea Sovietică, şi-au obţinut independenţa după un anume precedent. Nouă ne place precedentul Kosovo”, a spus Liţkai.

Tot săptămâna aceasta, presa rusă a anunţat că Kremlinul ar fi elaborat un nou plan de soluţionare a diferendului transnistrean, despre conţinutul căruia nu se ştie, însă, deocamdată nimic. Tot presa rusă scrie că acesta va fi făcut public numai după o întâlnire trilaterală a preşedinţilor Vladimir Putin, Vladimir Voronin şi a şefului administraţiei de la Tiraspol Igor Smirnov. Analiştii politici sunt de părere că noul plan rusesc conturează metodologia de recunoaştere internaţională a Transnistriei după modelul kosovar, respins de altfel, altă dată, atât de autorităţile de la Chişinău, cât şi de partenerii europeni şi occidentali ai Republicii Moldova.

Ministerul moldovean de Externe şi UE se pare că a intuit tendinţa Kremlinului de a conferi legalitare regimului transnistrean. UE a prelungit cu încă un an, săptămâna aceasta, valabilitatea restricţiilor de circulaţie în spaţiul european pentru 17 funcţionari din stânga Nistrului, pentru refuzul acestora de a contribui la soluţionarea diferendului. Printre aceştia se numără Igor Smirnov şi membrii familiei sale, pretinsul ministru al securităţii, Vladimir Antiufeev, şi responsabilul de relaţii externe, Valerii Liţkai.

La rândul său diplomaţia moldoveană a remis ieri Moscovei o notă de protest în care contestă calitatea de “preşedinte al Transnistriei” atribuită liderului transnistrean Igor Smirnov în comunicatele de presă difuzate de Ministerul de Externe de la Moscova. “Acest calificativ atribuit şefului unei grupări secesioniste trezeşte suspiciuni fireşti faţă de imparţialitatea şi constructivismul Rusiei în calitate de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, se arată în nota de protest a Ministerului de Externe de la Chişinău adresată Rusiei. Chişinăul susţine că prin atribuirea unor funcţii oficiale exponenţilor regimului separatist se încearcă acomodarea comunităţii internaţionale cu ideea că Transnistria există ca stat.