Moscova vrea să blocheze avîntul european al Chişinăului

In textul documentului figurează şi satul Varniţa, aflat sub jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova. Acum două luni, la Varniţa, au avut loc ciocniri între localnici şi miliţia transnistreană, după ce autorităţile separatiste au instalat abuziv mai multe puncte de control. Chişinăul nu recunoaşte documentul emis de Şevciuk şi a sesizat cancelariile europene, mediatorii şi observatorii la procesul de negocieri pentru soluţionarea politică a diferendului transnistrean.

Premierul moldovean, Iurie Leancă, consideră documentul emis de liderul separatist „o sfidare deschisă la adresa eforturilor Chişinăului şi a partenerilor internaţionali de a menţine dialogul într-o albie constructivă”. Decizia unilaterală a structurilor transnistrene privind aprobarea aşa-numitei legi cu privire la frontiera de stat nu face decât să împiedice soluţionarea conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol, a declarat Iurie Leancă într-o discuţie cu ministrul ucrainean de externe, Leonid Kojara, preşedinte în exerciţiu al OSCE.

Tarasiuk: Conflictele prelungite se datorează Rusiei

Fostul şef al diplomaţiei ucrainene Boris Tarasiuk (actualmente deputat în Rada Supremă din partea partidului Iuliei Timoșenko), a declarat la Kiev, în cadrul ședinței clubului de discuții "Rolul Ucrainei în soluționarea conflictelor prelungite", că “Transnistria nu este, nu a fost și nu va fi un actor independent”. (…) Lipsa de voință politică din partea Rusiei împiedică punerea în aplicare a soluționării conflictului. De istoria tuturor conflictelor, de cauzele apariției lor se face vinovată Federația Rusă. Conflictele din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud și Nagorno-Karabah au propriile caracteristici, dar comun în aceste conflicte este prezența unei a treia părți, a unui jucător care este autorul și sursa tuturor acestor conflicte – Federația Rusă. Fără participarea activă a serviciilor secrete ruse nu ar fi apărut conflicte nici pe teritoriul Moldovei, nici Georgiei sau în Nagorno-Karabah. Și acest rol, din păcate, continuă ", a adăugat Tarasiuk.

Membrii Comisiei pentru securitate naţională din Parlamentului de la Chişinău s-au întrunit joi într-o şedinţă cu uşile închise spre a discuta despre situația tensionată de la Varnița. Ce s-a discutat realmente la şedinţă nu se ştie, dar vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a declarat că decizia privind semnarea legii cu privire la frontiera de stat de către Evgheni Şevciuk nu a fost discutată în prealabil în cadrul Comisiei Unificate de Control, așa cum prevede Acordul (de încetare a focului) din 1992 semnat între Republica Moldova și Federația Rusă.

Deputatul neafialiat, Mihai Godea, a solicitat convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului la care să fie audiaţi miniştrii de Interne şi ai Apărării, precum şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate în legătură cu situaţia de la Varniţa. „Trebuie să vedem ce se întâmplă, pentru că lucrurile nu s-au oprit. Vrem să ştim ce face statul pentru a-şi apăra cetăţenii şi securitatea”, a menţionat Godea. Dacă propunerea va fi acceptată, şedinţa urmează să aibă loc vineri, 14 iunie.

Tensiuni apărute din senin

Nu este clar ce a determinat acţiunile unilaterale ale administraţiei transnistrene. Unii analişti susţin că reacţia Tiraspolului putea fi generată de intenţia Chişinăului de a amplasa posturi migraţionale la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană, care să monitorizeze fluxul de străini care intră în ţară. Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a declarat recent că aceste posturi vor deveni operaţionale până la sfârşitul acestei luni.

Un alt motiv care putea determina reacţia Tiraspolului este, în opinia analiştilor, situaţia economică extrem de complicată din regiunea transnistreană, administraţia de la Tiraspol acuzând Chişinăul de faptul că taie, prin diplomaţia sa, legăturile economice externe ale regiunii separatiste. Potrivit agenţiei „Novîi reghion”, în luna mai 2013, exporturile de mărfuri din regiunea transnistreană au scăzut cu 50% şi au atins doar 24 milioane de dolari, faţă de 43,6 milioane de dolari în luna aprilie.

În opinia experţilor în politică externă, tensiunile izbucnite la Varniţa sunt un semnal că Rusia se pregăteşte să folosească Transnistria pentru a bloca semnarea de către Chişinău a Acordului de asociere şi a celui de liber schimb cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnus. Conform acestei supoziţii, tensiunile ar urma să crească, în lunile următoare, până la cote periculoase.