Transnistria îşi arată „muşchii” la o paradă militară

Pe de altă parte, noul ministru moldovean al Apărării, Anatol Şalaru, discută la Bucureşti, cu autorităţile române, despre impulsionarea cooperării militare moldo-române şi despre apropierea de NATO.

Comandamentul districtului vestic al armatei ruse a anunţat că miercuri, 19 august, aproximativ 400 de militari ruşi şi 30 de vehicule militare au efectuat exerciţii cu muniţie de război în regiunea separatistă transnistreană. Potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului, colonelul Oleg Kocetkov, „militarii ruşi au simulat respingerea unui atac din partea unor grupuri subversive” de-a lungul a 30 de kilometri de zonă de conflict, asaltul asupra inamicilor, recunoașterea și dezamorsarea unor mine. De asemenea, ei au participat la aplicaţii tactice demonstrative cu trageri de luptă.

Ca în Coreea de Nord - paradă pe timp de criză

De la izbucnirea conflictului militar în Ucraina vecină, trupele ruse din regiunea separatistă transnistreană sunt antrenate periodic în exerciţii militare. Contingentul militar rus din Transnistria, care are misiunea de a menţine pacea (după conflictul militar de la Nistru din 1992), numără aproximativ 2.000 de militari.

Anterior, liderii grupării separatiste de la Tiraspol au dat de înţeles că în cazul unui eventual atac din partea Ucrainei, militarii ruşi şi cei transnistreni (aproximativ 7000 de soldaţi) şi-ar putea uni forţele. Iar ca să-şi demonstreze puterea militară, regimul separatist de la Tiraspol a anunţat pentru data de 2 septembrie 2015 o spectaculoasă paradă militară cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la separarea, prin război hibrid moldo-rus, a regiunii transnistrene de Republica Moldova. Manifestările cu această ocazie vor începe în Transnistria pe 27 august (Ziua Independenţei Republicii Moldova) şi vor dura două săptămâni. Autorităţile separatiste au anunţat că un pod care leagă cele două maluri ale Nistrului urmează a fi vopsit în culorile drapelului Rusiei și ale „steagului republicii moldovenești nistrene”, anunţ care este perceput la Chişinău ca o „provocare periculoasă”.

Bairamul de două săptămâni este organizat de autorităţile separatiste de la Tiraspol chiar dacă regiunea se confruntă cu cea mai dramatică criză economică din ultimii 25 de ani izbucnită pe fonul reducerii exportului din regiune şi al devalorizării rublei ruseşti. Datoriile administrației de la Tiraspol față de pensionari și angajații bugetari au depășit 43 de milioane de dolari. Cifra a fost anunțată de șefa ”executivului” regiunii, Tatiana Turanskaia.

Potrivit unor medii de informare de la Tiraspol, după ce autoritățile vor sărbători cu fast împlinirea a 25 de ani de la separarea de Republica Moldova, veniturile bugetarilor și pensionarilor se vor reduce cu 50-60 la sută, iar cei mai afectaţi vor fi profesorii şi medicii. „Pe timp de criză, în loc să-și tempereze apetitul pentru achiziționarea de mașini scumpe, pentru petreceri și cumpărături, autorităţile au decis să intre în buzunarul persoanelor cu venituri mici”, scrie openpmr.info.

Chişinăul caută garanţii de securitate la Bucureşti şi NATO

În contextul complicaţiilor regionale determinate de războiul din Ucraina, Chişinăul caută garanţii de securitate în România şi din partea NATO. Noul ministru moldovean al Apărării, Anatol Şalaru, se află la Bucureşti unde s-a întâlnit cu omologul său român Mircea Duşa şi cu şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu.

Anterior, la o întrevedere avută cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Chişinău, Cristian-Leon Ţurcanu, ministrul Şalaru a pledat pentru „consolidarea şi extinderea” cooperării militare cu România. Oficialul moldovean a menţionat importanţa preluării de la partenerii români a standardelor euroatlantice de pregătire a militarilor.

La Bucureşti, după întrevederea avută cu omologul său român, Anatol Şalaru a spus că „obiectivul pe termen lung al Republicii Moldova este calitatea de stat membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. „Moldova se află într-o zonă de incertitudini, o zonă amenințată de pericolul din Est. Avem nevoie mai mult ca niciodată de sprijinul României pentru reconstrucția, reformarea Armatei Naționale a Republicii Moldova și pentru întărirea capacităților de apărare. Sper să găsim soluții la toate problemele, iar armata Moldovei să corespundă cerințelor euroatlantice", a menţionat Anatol Șalaru.

Mircea Duşa: România va intensifica sprijinul militar pentru Moldova

La rândul său, ministrul Apărării de la București, Mircea Dușa, a dat asigurări că România va intensifica sprijinul militar pentru Moldova pe fondul tensiunilor cu Federația Rusă atât din punct de vedere al tehnicii militare, cât și al informațiilor cu caracter militar. Potrivit lui Mircea Dușa, în această toamnă, la Chișinău, va fi deschis un birou NATO, iar ulterior va fi înființat și un batalion mixt româno-moldovean de menținere a păcii cu sediul la Iaşi. Ministrul român a precizat că România va avea un reprezentant la acest birou și cinci sau șase specialiști militari-consilieri, care vor fi detașați la Chișinău „pentru a oferi sprijin în adaptarea legislației și documentelor militare de planificare și structurare a armatei la standardele NATO și UE”. „Acest birou, unde vor activa specialiști militari din mai multe state, inclusiv din România, va avea menirea de a pregăti integrarea pe standarde NATO și a activității de restructurare a armatei Republicii Moldova în acest sens. Sper ca acest lucru să se întâmple foarte repede. (...) Demersurile pe care le facem sunt de a sprijini drumul euroatlantic al Republicii Moldova”, a menţionat ministrul Mircea Duşa.

Înainte de a pleca în vizită la Bucureşti, ministrul moldovean al Apărării şi şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale a Moldovei, generalul de brigadă Igor Gorgan, au fost primiţi de ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit şi de ataşatul militar al SUA, locotenent-colonelul Joseph Bilbo. La întrevedere s-a discutat despre aprofundarea cooperării militare moldo-americane în contextul crizei regionale care ameninţă Moldova.