Moldova și capcana rusească

Cei mai buni experți în materie de politică externă de la Chișinău cheamă într-un glas partenerii occidentali ai Republicii Moldova să nu intre în jocul Kremlinului și al președintelui pro-rus Igor Dodon, care vor să reanime „Memorandumul Kozak” de așa-zisă federalizare a Republicii Moldova, încercare eșuată în 2003. Experții sugerează înghețarea negocierilor, „deoarece în prezent, când Rusia se află în plină expansiune spre Vest, nu există premise pentru identificarea unei soluții viabile de soluționare echitabilă a diferendului”.

Potrivit analiștilor politici, misiunea rusească a lui Igor Dodon este, după revenirea de la Moscova, de a atrage Guvernul și Parlamentul de la Chișinău în discuții trilaterale (cu Președinția), chipurile, pentru identificarea unei poziții comune în problema transnistreană. Asta după ce el a pledat deschis la Moscova pentru federalizarea Moldovei, iar anterior a spus că Chișinăul ar trebui să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992.

Formatul „5+2” - 15 ani de cedări din partea Chișinăului

Poziția oficială a guvernării de la Chișinău este că diferendul transnistrean trebuie soluționat în cadrul formatului de negocieri „5+2” (Rusia, Ucraina, OSCE, Chișinău și Tiraspol + observatorii UE și SUA). Experții susțin, însă, că acest format este inapt să genereze o soluție: „Nu cred că vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, nu știe că în cadrul formatului 5+2 absolut toate subiectele se introduc în agendă prin consens și, evident, se adoptă la fel prin consens. Moscova și Tiraspolul nu o să accepte niciodată ca problema statutului juridic special al Transnistriei să fie subiect de dezbatere în cadrul acestui format”, susține fostul negociator din partea Chișinăului, Ion Leahu.

„Formatul pentalateral este o capcană pentru noi, iar ideea că acest conflict va fi soluționat în acest format este o utopie”, consideră expertul în problema transnistreană Oazu Nantoi. „Republica Moldova s-a băgat în capcana formatului pentalateral în februarie 2002. Au urmat 15 ani de cedări și de distrugere a statalității Republicii Moldova, iar responsabilitatea îi revine în întregime clasei politice din Moldova care, timp de 20 de ani, s-a ocupat cu contrabanda, folosindu-se de gaura neagră numită Transnistria. Cum altfel a fost atinsă înțelegerea că 17 000 de oameni din regiunea transnistreană să fie aduși în mod organizat la vot în partea dreaptă a Nistrului la alegerile prezidențiale, pentru a înclina balanța în favoarea lui Igor Dodon?”, se întreabă Nantoi. „Când analizăm cele peste 170 de documente care au fost semnate pe durata așa-zisului proces de negocieri, constatăm că au fost 170 de cedări și 170 de pași spre capcanele întinse Moldovei de Federația Rusă”, a menționat Nantoi.

Perspectivele, în opinia lui, sunt sumbre: „În situația când Moldova nu are un parcurs european, când nu există justiție independentă - piatra de temelie a oricărui stat - dacă nu se schimbă această situație dramatică, suntem condamnați să intrăm în orbita de influență a Rusiei. Iar Federația Rusă, pentru a-și fixa controlul asupra Republicii Moldova, va mima așa-zisa soluționare a conflictului transnistrean”, a mai spus Oazu Nantoi.

Putin a dispus acordarea cetățeniei Rusiei locuitorilor din autoproclamata „rmn”

Între timp, Federația Rusă își întărește pozițiile în regiunea transnistreană. Mai exact, își creează aceleași condiții prin care și-a justificat intervenția militară în Georgia în 2008 - oferă transnistrenilor cetățenia Federației Ruse, pentru ca ulterior să spună că își apără cetățenii. Șeful Comitetului pentru relații internaționale al Consiliului Federației, Constantin Kosaciov, a menționat în cadrul unei întrevederi cu pretinsul șef al sovietului suprem de la Tiraspol (așa-zisul „parlament” transnistrean), Alekandr Șcerba, că a primit indicații din partea președintelui Vladimir Putin să simplifice procedurile de acordare a cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană. Șcerba a spus că „Transnistria este parte a lumii ruse, iar pe teritoriul republicii (autoproclamatei „rmn” – n.n.) trăiesc deja 213 000 de cetățeni ai Rusiei (din totalul populației de aproximativ 500 000 – n.n.)”. Și asta chiar dacă legislația rusă interzice dubla cetățenie.

James D. Pettit și Vadim Krasnoselski vorbesc despre necesitatea unui „compromis”

Luni, 13 februarie, șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit, la Tiraspol, cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit. Cei doi au vorbit despre posibilitatea soluționării diferendului transnistrean - Vadim Krasnoselski a insistat că „cel mai important lucru în orice relaţie este compromisul reciproc”, iar James D. Pettit și-a exprimat speranța că noii lideri aleși pe cele două maluri ale Nistrului (Igor Dodon și Vadim Krasnoselski) vor oferi noi oportunităţi pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol. Potrivit diplomatului american, pentru ca negocierile să avanseze este nevoie de „răbdare şi de o nouă viziune”: „Sperăm că în curând va fi înregistrat un progres în această privinţă. Noi ne străduim mult să-i convingem pe partenerii noştri de la Chişinău să acţioneze pozitiv în acest sens. Cel mai important în orice relaţie este găsirea unui compromis”, a menționat James D. Pettit, citat de presa de la Chișinău și Tiraspol.

Rusia a fost pusă imediat la curent și „își exprimă satisfacția”

Iar a doua zi, pe 14 februarie, Krasnoselski s-a întâlnit la Tiraspol cu ambasadorul cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Serghei Gubarev, căruia i-a cerut susținere în cadrul procesului de negocieri cu autoritățile de la Chișinău. Gubarev și-a exprimat satisfacția „în legătură cu reluarea contactelor bilaterale dintre reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului”, exprimându-și speranța că acestea vor contribui la depășirea pauzei care se înregistrează în procesul de negocieri, în formatul „5+2”.

De asemenea, diplomatul rus i-a comunicat lui Krasnoselski că s-a întâlnit la Chișinău cu vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, consilierul prezidențial Vasili Șova și cu șeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, Michael Scanlan. Urmare a acestor întrevederi, Gubarev s-a declarat „sincer satisfăcut” de disponibilitatea părții moldovenești de a relua tratativele în problema transnistreană.

La Tiraspol, ambasadorul rus cu misiuni speciale a accentuat că poziția Moscovei cu privire la criteriile de reglementare a conflictului transnistrean rămâne neschimbată.