Moldova: Când hoțul strigă „hoțul!”

Manifestanții s-au pregătit pentru un lung asediu, până la debarcarea actualei puteri, instalându-și corturile în fața Parlamentului.

Numele lui Ilan Șor, „infractorul cu guleraș alb”, este legat de cea mai mare fraudă bancară din istoria Republicii Moldova – furtul unui miliard de dolari (circa 11% din PIB) în toamna anului 2014, o tâlhărie care a prăbușit leul moldovenesc. Șor e principalul organizator al escrocheriei, fapt atestat de cele două rapoarte ale companiei Kroll, însă numărul beneficiarilor este mult mai mare – toți „oameni de onoare”, în limbajul mafiei italiene. Miliardul încă n-a rost recuperat, făptașii se bucură de protecția unor jurisdicții străine.

Sigur că într-o democrație oricine are dreptul să protesteze. Nici măcar războiul nu poate fi motiv de interzicere a unui miting, numai dacă nu periclitează siguranța națională. Dacă nu rezistau ucrainenii în fața agresiunii ruse, în Republica Moldova dispărea însăși ideea de protest și de alegeri libere, cum s-a întâmplat în Crimeea anexată în martie 2014: referendumul organizat de ruși a fost ultimul pentru locuitorii peninsulei, chiar dacă ei nu-și dădeau seama de asta și unii se bucurau că vor trăi „în țara lui Pușkin, Lermontov, Dostoievski, Tolstoi!”...

Epopeea proceselor lui Șor

Activitatea subversivă a lui Ilan Șor ilustrează semnificativ proverbul: „pe cine nu-l lași să moară (în acest caz, nu-l bagi la pușcărie pentru ce a furat), acela nu te lasă să trăiești”. Condamnat la 7,6 ani de închisoare, Șor, fugit în Israel, a devenit cel mai vocal și mai impertinent opozant al guvernării proeuropene din Moldova.

Șor a fost învinuit încă pe timpul lui Plahotniuc. Judecat mai întâi la Chișinău, în libertate; fiecare apariție a sa, atent regizată, era însoțită de mult tam-tam mediatic. Ulterior, ședințele au fost mutate la Cahul, mai departe de ochii opiniei publice. Dosar greu. Magistrații s-au recuzat unul după altul. Sentința finală s-a amânat sine die.

După ce a căzut regimul Plahotniuc-Dodon, noua guvernare, rezultată în urma alegerilor din iulie 2021, a adoptat o lege care permite judecarea și condamnarea în absență a inculpaților. La Curtea de Apel Chișinău au fost reluate de curând audierile în procesul Șor, se așteaptă sentința finală.

„A furat? Poate. Dar nu s-a demonstrat nimic.”

Până se va demonstra, Șor va mai face show-uri. Va „roade” la temelia actualei puteri, va coordona din vila sa de lux de pe țărmul Mediteranei tot felul de diversiuni, ca să se poată întoarce pe „cal alb” la Chișinău, sub garanții rusești – cu această solicitare au călătorit, acum două săptămâni, la Moscova, trei emisari ai săi, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. O revoltă populară, în prag de iarnă, i-ar servi de minune cauza, mai ales dacă rușii ar închide gazul.

Șor e numele emblematic al corupției moldovene, e „micul-mare ispititor”. Numeroși politicieni de la Chișinău i-au ciugulit din palmă. Le oferea tot felul de servicii, le plătea zboruri charter, le achita facturi în țară și în străinătate. Se gudura pe lângă ei, îi trăgea de limbă, le înregistra discuțiile telefonice și îi trăda fără să clipească.

Unul din acești „ispitiți” a fost ex-premierul Vlad Filat, ridicat de mascați chiar din sala Parlamentului. A fost condamnat în baza denunțului lui Șor și a executat 4 ani de închisoare dintr-un total de 9, cu cât îl „gratulase” justiția lui Plahotniuc. Un alt beneficiar al „serviciilor financiare” ale lui Șor, după propria sa mărturisire, a fost Dodon, cercetat azi în patru dosare penale.

A încercat și cu Maia Sandu, dar fără succes

În timpul campaniei prezidențiale din 2016 a transferat pe contul Partidului Acțiune și Solidaritate, pe atunci în opoziție, o mare sumă în euro. PAS nu a mușcat nada, banii au fost returnați expeditorului.

A mai făcut o încercare câțiva ani mai târziu, în toiul alegerilor anticipate din iulie 2021. Într-un filmuleț video, pe care poliția l-a descoperit în calculatorul oligarhului Veaceslav Platon, fugit în Marea Britanie, Șor îi propunea unei holograme, care voia să semene cu Maia Sandu, un plic cu bani. Filmulețul, destul de rudimentar executat, trebuia să compromită șansele electorale ale PAS.

Șor corupe tot ce atinge. Ales primar de Orhei, a creat din bani furați o rețea de „magazine sociale” în raioanele Moldovei, făcându-și faimă de mare filantrop. Și la acțiunea din 18 septembrie curent poliția a identificat protestatari plătiți. Șor a cheltuit cu nemiluita pe transport, logistică, publicitate pe Internet, a tipărit pliante denigratoare cu Maia Sandu, căreia îi poartă o ură viscerală.

Asocierea cu Șor este jenantă pentru orice politician din Moldova. Poate din acest motiv socialiștii și comuniștii nu s-au alăturat deocamdată manifestației din fața Parlamentului (aflat în arest la domiciliu, Dodon a salutat-o). Dar nu se exclud și considerentele de ordin tactic: încă n-a venit momentul să se facă front comun cu el, nu s-a dat semnalul.

Cea mai mare crimă a fostului bancher și primar de Orhei este de ordin moral – „hoțul care fură, dar ne dă și nouă”. Șor a pervertit însăși noțiunea de protest, manipulând frustrările unor oameni săraci pentru a-și rezolva problemele penale și a-și asigura revanșa politică. Jocul său în favoarea Rusiei îl califică și pentru acuzația de înaltă trădare