Moldova are un nou Guvern

Împotriva învestirii guvernului Streleţ au votat 41 de deputaţi comunişti şi socialişti. Trei deputaţi neafiliaţi Iurie Leancă, Eugen Carpov şi Nicolae Juravschi (desprinşi de PLDM) s-au abţinut de la vot şi s-au declarat “în opoziţie pro-europeană” faţă de guvernare. „Parlamentul Republicii Moldova va avea, pentru prima dată în ultimii cinci ani, o opoziție pro-europeană”, a declarat Iurie Leancă. El a adăugat că nu va susţine guvernul condus de Valeriu Streleţ. “Domnul Streleţ a spus că este omul partidului. Mă întreb, ce se va întâmpla când interesele de partid vor intra în contradicţie cu interesele cetățenilor? Ori Guvernul va fi doar cu responsabilitatea – deciziile urmând a fi luate la partide”, a spus Leancă.

Valeriu Streleţ s-a pregătit pentru şedinţa de joi a Parlamentului nu doar cu programul de guvernare şi cu lista membrilor noului guvern, dar şi cu citate din Biblie, amintind despre poveţele profetului Solomon: „Planurile nu izbutesc când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mai mulţi sfetnici. Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţă”.

Valeriu Streleţ: „În 2017, Moldova va fi ţară-candidat pentru aderarea la UE”

În discursul său, Streleţ a promis că în 2017 Moldova va fi ţară-candidat pentru aderarea la UE. Este un angajament al noului Guvern de la Chişinău asumat prin Programul de guvernare votat joi de coaliţia majoritară (Alianţa pentru Integrare Europeană - 3). El a dat asigurări că Moldova va realiza toate prevederile Acordului de Asociere cu UE până în 2017, după care ar putea să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană. „Obiectivele de guvernare reies din rigorile stabilite în Acordul de Asociere şi din termenul de implementare a acestui Acord, precum şi din planurile de acţiune. Obiectivul Guvernului este, totuşi, ca până la finele anului 2017 Acordul de Asociere să fie realizat integral. Aceasta este etapa după care un stat poate cere statut de ţară-candidat. Depinde cât de repede ne vom mişca. Echipa guvernamentală este ferm determinată să-şi onoreze angajamentele din Acordul de Asociere şi să promoveze reforme”, a spus Streleţ.

Pe de altă parte, el a menţionat că învestirea guvernului are loc într-o situaţie extrem de dificilă. „Există numeroase probleme stringente în societate ce necesită soluţionare rapidă. Avem mai multe dificultăți, în contextul fraudării bancare, creşterii preţurilor, stoparea asistenţei sociale”, a menţionat Streleţ. El a dat asigurări că Guvernul va continua să atragă investitori străini, va lupta cu corupţia şi va reanima asistenţa externă: „Relaţiile cu partenerii de dezvoltare sunt la cel mai jos nivel din 2009 încoace. Toţi conştientizează că suntem contracronometru şi că nu mai putem aştepta nicio zi”, a menţionat noul premier.

„Procurorul european” va fi un moldovean cu paşaport UE

Întrebat dacă susţine iniţiativa Maiei Sandu de a aduce un procuror din UE în funcţia de procuror general şi înlocuirea guvernatorului Băncii Naţionale cu un specialist american, Valeriu Streleţ a răspuns că „în fruntea Procuraturii Generale şi a Băncii Naționale pot sta şi „cetăţeni moldoveni care deţin cetăţenia europeană”. „Nu contează atât de mult cine stă în funcție, ci sistemul în care activează”, care, în opinia premierului, trebuie „curăţat”. Potrivit lui Streleţ, istoria cu „procurorul european” este mai degrabă un „mit”. Totuşi, va fi invitată o misiune de experţi europeni care vor oferi consultanță judecătorilor, Comisiei Naţionale de Integritate, Procuraturii Generale și Centrului Naţional Anticorupţie.

În plus, Streleţ îşi propune instituirea funcţiei de avocat al poporului pentru mediul de afaceri, în vederea prevenirii preluării abuzive a afacerilor. Un alt angajament al noului guvern este elaborarea unui nou Cod al muncii şi asigurarea diversificării resurselor energetice prin crearea interconexiunii energetice cu România.

În ceea ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean, Valeriu Streleţ a spus că noul Guvern va solicita retragerea necondiţionată a stocurilor de armament şi a armatei străine din raioanele de Est ale Republicii Moldova.

Presiuni externe? Plahotniuc pleacă din Parlament

Surprinzător, imediat după votul din legislativ, finanţatorul PDM, deputatul Vlad Plahotniuc, numele căruia figurează aproape în toate scandalurile de corupţie din Moldova, şi-a anunţat retragerea din Parlament. El a felicitat deputaţii pentru votul de încredere acordat noului guvern: „Mă bucură faptul că am reuşit împreună să depăşim criza politică. Sper ca această atmosferă să se mențină pe perioada întregului mandat”, a declarat Plahotniuc, fără a preciza motivele care l-au determinat să renunţe la mandatul de deputat. Nu este prima dată când prim-vicepreşedintele PDM ia această decizie. În 2013, Plahotniuc şi-a depus mandatul de deputat anunţând că îşi doreşte să se ocupe mai mult de dezvoltarea partidului. Şi pentru că era acuzat de presă de implicarea în afaceri murdare, el a spus atunci că nu are nevoie de imunitate parlamentară şi se pune la dispoziţia procurorilor.

Se presupune că şi în 2013, şi acum, în 2015, Vlad Plahotniuc s-a retras din Parlament sub presiunea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, care repetă în fiecare interviu şi discurs public că cea mai gravă problemă a Moldovei este corupţia şi condiţionează reluarea finanţării externe a ţării printr-o serie de paşi concreţi în măsură să diminueze amploarea fenomenului.