Moldova a prins Rusia în flagrant în timp ce uneltea schema de recunoaștere a Transnistriei

Deja de două zile, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, responsabil de complexul militar-industrial şi cel al apărării al Rusiei (tot el e “reprezentantul special al președintelui rus pentru Transnistria”), amenință neîncetat Moldova și România. Aceasta după ce serviciile secrete moldovenești au blocat la sol, sâmbătă, aeronava (YAK 42) cu care oficialul rus intenționa să transporte în Rusia, din regiunea transnistreană controlată de separatiști pro-ruși, listele (patru cutii = 30.000 de semnături) cu semnături pentru recunoașterea Transnistriei. Autoritățile moldovenești au anunțat că aceste cutii au fost confiscate pentru a fi "examinate", denunțând acțiuni "contraproductive" și "declarații provocatoare la adresa Republicii Moldova" din partea lui Dmitri Rogozin.

Rogozin sancționat de UE

Rogozin pretinde că Bucureștiul ar fi interzis intrarea în spațiul său aerian a avionului cu care el se întorcea din Moldova în Rusia, după ce același lucru l-a făcut Ucraina. Dmitri Rogozin este unul dintre oficialii ruși influenți sancționați de către Uniunea Europeană în contextul crizei ucrainene. El a venit în Republica Moldova (la Tiraspol) pentru a sărbători Ziua Victoriei asupra fascismului, la invitația administrației separatiste de la Tiraspol, care a adresat recent liderului rus Vladimir Putin și Dumei de Stat a Rusiei solicitarea de a lua în calcul recunoașterea Transnistriei.

Revenit în cele din urmă la Moscova cu un avion obișnuit de cursă, vicepremierul rus a început să amenințe România spunând: „Domnilor români, vă vom explica în curând totul – cine sunteți și ce credem despre voi” și că data viitoare va veni cu un TU-160 (un bombardier rus de înaltă altitudine). Bucureștiul a cerut sâmbătă Moscovei explicații cu privire la declarațiile lui Rogozin. Ministerul român de Externe a solicitat autorităților de la Moscova să precizeze public dacă afirmațiile vicepremierului Rogozin reprezintă poziția oficială a guvernului Federației Ruse față de România ca stat membru UE și NATO.

Chișinăul, amenințat cu “consecințe serioase”

În ceea ce privește operațiunea îndrăzneață a forțelor de securitate de la Chișinău, de confiscare a listelor cu semnături pentru recunoașterea Transnistriei din avionul care îl transporta spre Moscova, Rogozin a repetat nervos de câteva ori că “provocația Chișinăului va avea consecințe serioase asupra relațiilor bilaterale moldo-ruse”. (…) „Acum așteptăm cu nerăbdare, la Moscova, delegaţii guvernamentale ale României şi Republicii Moldova”, a spus Rogozin, care a adăugat că “semnăturile transnistrenilor au ajuns totuși la Moscova. Serviciilor speciale moldovenești, care au reținut și percheziționat avionul nostru în Chișinău, le-a revenit doar o mică parte din încărcătură. De restul am avut grijă noi”, a subliniat Rogozin.

Chișinăul nu intenționează să-și trimită delegați la Moscova, ci l-a convocat din nou la MAE, pentru explicații, pe ambasadorul rus. "El a fost convocat în legătură cu declaraţiile şi acţiunile care au avut loc în cadrul vizitei vicepremierului rus, Dmitrii Rogozin în Moldova. Autorităţile Republicii Moldova pledează pentru un dialog deschis şi constructiv cu Federaţia Rusă, pentru a depăşi divergenţele existente în urma vizitei domnului Rogozin în ţara noastră", a menționat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chișinău, Ana Taban.

Potrivit autorităţilor de la Chişinău, “Rogozin și-a permis aprecieri și comentarii eronate față de alegerea suverană de dezvoltare a Moldovei” (integrarea europeană – n.n.). Totodată, acţiunile oficialilor ruşi şi declaraţiile lui Rogozin sunt considerate drept contraproductive și ele afectează procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, susține diplomația de la Chișinău. “Noi vrem să fim tratați cu respect!”, au declarat în cadrul unei emisiuni televizate premierul moldovean Iurie Leancă și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman.

Corman: “Să nu ne lăsăm provocați”

„Deşi suntem o ţară mică şi avem probleme, noi avem demnitate. E timpul că domnul Rogozin să înţeleagă că Republica Moldova trebuie să fie tratată cu respect, aşa cum sunt tratate şi alte ţări care sunt subiect al dreptului internaţional”, a declarat şeful Guvernului de la Chișinău. El a adăugat că vizita lui Dmitri Rogozin în Moldova nu s-a încadrat “în relaţiile bune, pragmatice şi constructive pe care le are țara cu Federaţia Rusă” și a precizat că poziția exprimată de viceprimierul rus nu reprezintă poziția oficială a Moscovei. “În numele statului vorbește președintele, prim-ministrul și ministrul de externe. (…) Eu nu văd cum se încadrează aceste semnături (transportate de vicepremierul rus) în poziţia oficială a Federaţiei Ruse, care mereu a susținut declarativ principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“, a menţionat premierul moldovean”, a menționat Leancă. La rândul său, Igor Corman a susținut că declarațiile lui Rogozin nu se încadrează în optica bunelor relații bilaterale, dar și-a îndemnat partenerii de coaliție să nu se lase provocați. „Reacţia Chişinăului este una adecvată. Autorităţile statului şi-au făcut datoria. Trebuie să continuăm dialogul cu calm”, a declarat şeful Legislativului.

UE și NATO protejează Moldova de Rusia prin vizite oficiale succesive

Începând de luni, până pe 14 mai, la Chișinău se va afla adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow. Într-un interviu oferit în ajun pentru “Europa Liberă”, el a menționat că vine în Moldova pentru a înțelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chișinău să fortifice cooperarea cu NATO. "Suntem foarte îngrijoraţi de presiunea crescândă la care este supusă în prezent Republica Moldova, prin prisma crizei dintre Ucraina și Rusia. În următorii ani ne putem concentra pe sporirea capacității de apărare a țării”, a spus Alexander Vershbow.

Totodată, marți, 13 mai, la Chișinău va fi întâmpinat, cu onoruri militare, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. El va ține un discurs la Palatul Republicii în fața primelor persoane în stat, politicieni, ambasadori, istorici, experți independenți și oameni de cultură.