Minoritățile germane în Europa - o comunitate solidară

În urmă cu un sfert de veac a fost înființat, la inițiativa Ministerului german de Interne, Grupul de lucru al minorităţilor germane (AGDM). Acest comitet neoficial permite asociațiilor din Europa și din statele fostei URSS - sub patronajul FUEN (Federal Union of European Nationalities) – un schimb bogat de informații și experiențe, precum și colaborare concretă în mai multe domenii.

La congresul anual din 2016 de la Berlin au participat peste 50 de reprezentanți ai 29 de organizații de minorități din 19 țări europene și central-asiatice. Pentru Germania, aceste asociații ale minorității germane sunt foarte importante, pentru că ele au grijă de cultura și limba germană în țările adoptive, dar se implică și în demersul de înțelegere între popoare și etnii. Cancelara Angela Merkel a onorat personal aceste inițiative anul acesta, printr-o ceremonie la cancelaria federală.

Limba - mijloc de stabilire a identității

Situația minorităților germane din Europa diferă de la țară la țară, în funcție de contextul istoric din fiecare stat. Al Doilea Război Mondial, trecutul nazist și comunismul au afectat major evoluțiile din aceste țări est și central-europene, dar și din Asia Centrală. Organizațiile minorității germane s-au confruntat cu provocări ca expulzări, emigrație în Republica Federală sau asimilarea de către țările gazdă. Guvernul german a colaborat cu țările cu minorități germane pentru a pune pe picioare acolo programe de sprijinire a culturii și limbii minorității germane.

Hartmut Koschyk, responsabil al guvernului federal pentru germanii imigrați și minorități naționale, este unul din cei mai fermi susținători ai cooperării dintre asociațiile minorității germane și guvernul german sau organizații culturale intermediare. "Decisiv este să reușim cu adevărat să menținem limba germană ca instrument principal de stabilire a identității unei minorități germane, indiferent de țara în care se află aceasta în Europa", a declarat Koschyk pentru DW. Potrivit lui, este nevoie de eforturi speciale pentru a retransforma germana nu doar într-o limbă străină vorbită cu plăcere, ci și într-o limbă maternă plină de viață pentru minoritățile germane.

Nerespectarea drepturilor minorității în Polonia

Dar aceste eforturi nu sunt recompensate chiar peste tot. Cel mai nou caz de dezavantajare a minorității germane se înregistrează în Polonia. În Silezia, prin planurile de extindere a orașului Opole, procentajul populației de limbă germană va scădea drastic, după preluarea etnicilor germani în cadrul mai multor administrații locale. În acest fel, minoritatea nu va mai avea drept de reprezentare în consiliile locale, se vor pierde indicatoarele bilingve iar germana își va pierde statutul de limbă adițională în oficiile administrative.

Rafal Bartek, președintele Societății Socio-Culturale a Germanilor în regiunea amintită, a declarat pentru DW că situația este departe de soluționare. Protestele celor afectați sunt ignorate de autoritățile de la Varșovia. "Ne confruntăm cu o încălcare clară a drepturilor minorităților. Nu sunt respectate nici legislația poloneză privind minoritățile, nici cadrul juridic european privind drepturile minorităților", spune Bartek. El nu exclude o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Un membru al minorității germane este președintele României

De o experiență fundamental opusă se bucură minoritatea germană din România. Chiar dacă au mai rămas doar 40.000 de etnici germani pe teritoriul românesc, mai ales în Transilvania și Banat, această minoritate este considerată un exemplu de integrare și de participare activă la viața socială. Fostul șef al minorității, Klaus Iohannis, a fost ales în 2014 cu o largă majoritate în funcția de președinte al României. Dar și în România minoritatea germană are nevoie de sprijin de la Berlin, în special în ceea ce privește educația. Școlile de limbă germană din România au în spate o tradiție de sute de ani și au continuat să funcționeze inclusiv pe timpul dictaturii comuniste.

Paul-Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, a menționat în dialog cu DW, situația critică a școlilor de limbă germană din România. Problema nu ar fi absența elevilor, cum ar fi de așteptat la o minoritate cu puțini membri. Potrivit lui Porr: "90-95 de procente din elevii școlilor germane sunt români sau membri ai altor minorități, școlile noastre se bucură de un bun renume. Dar și în orașele mari ne confruntăm cu o lipsă acută de profesori de specialitate, vorbitori de germană." La acest deficit de personal a contribuit major orientarea absolvenților de facultăți cu cunoștințe de limbă germană spre joburi mai bine plătite în industrie și economie. Din acest motiv, sprijinul financiar din Germania este deosebit de important pentru școlile de limbă germană.

Decidenții din Republica Federală sunt conștienți de aceste probleme și vor să sprijine pe mai departe asociațiile minorităților germane. Dar și țările gazdă trebuie să ajute. Într-o conferință a Institutului federal pentru cultură și istorie a germanilor din estul Europei se discută pe larg, la finalul congresului din acest an al AGDM, despre "sprijinirea minorităților naționale de către 'țările gazdă din Europa Centrală și de Est'".