Angela Merkel, vizită în Balcanii de Vest

Deşi criticată dur în ultimul timp, în contextul crizei greceşti, Angela Merkel s-a bucurat de o primire extraordinară în Albania, Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Pe multe străzi au apărut pancarte pe care scria "Bine aţi venit, doamnă cancelar Angela Merkel".

Iar Merkel nu a lăsat de înţeles, aşa cum s-ar fi aşteptat mulţi, că Uniunea Europeană nu e gata să accepte noi membri, pe fondul propriilor probleme. "Nu se va tărăgăna nimic în mod artificial. Toţi văd ce progrese a făcut Albania", a declarat cancelara federală la Tirana. Nu a dat însă detalii despre data la care ar putea fi deschise primele capitole de negocieri. Majoritatea albanezilor este pentru direcţia europeană a ţării, deşi se ştie că acest pas necesită timp şi reforme. "S-ar putea să părem puţin demodaţi aici în Balcani, penru că vrem să devenim membri ai UE, în timp ce alţii îşi doresc să iasă din această constelaţie. Dar din punctul acesta de vedere, mai bine rămânem demodaţi", a declarat premierul Albaniei, Edi Rama, care vede clar o perspectivă europeană pentru Albania.

Cuvinte de laudă pentru Tirana şi Belgrad

După ce vizita cancelarei Angela Merkel a fost descrisă în media albaneză ca una istorică, politologul Armand Shkullaku a conchis: "Totuşi în final, nici unul dintre actorii politici albanezi nu a fost pe deplin mulţumit". Pentru că guvernul şi premierul Edi Rama şi-ar fi dorit şi mai multă apreciere, în timp ce opoziţia spera mai multe critici pentru "reformele ineficiente".

Merkel a promis atât Albaniei, cât şi Serbiei, că se va implica personal în faţa Comisiei Europene, pentru deschiderea negocierilor de aderare. După discuţia cu premierul sârb, Aleksander Vucic, la Belgrad, Merkel a subliniat cât de importantă este aderarea ţărilor din Balcanii de Vest, pentru pacea şi stabilitatea în zonă. Serbia şi Albania speră să îndeplinească toate condiţiile pentru începerea negocierilor, până în această toamnă.

Cancelara a lăudat guvernele de la Tirana şi Belgrad pentru implicarea acestora în consolidarea legăturilor între toate statele din Balcanii de Vest. Guvernul Serbiei lucrează în acest moment la o reconciliere cu Kosovo. Şeful diplomaţiei europene, Federica Mogherini, mediază la Bruxeles discuţii despre statutul minorităţii sârbe în Kosovo, dar şi despre politica energetică, libertatea de mişcare şi telecomunicaţii. Una dintre cele mai importante condiţii pe care trebuie să le îndeplinească Serbia faţă de UE este însăşi normalizarea relaţiilor cu Kosovo, care şi-a declarat în 2008 independenţa faţă de Belgrad.

Merkel vizitează rudele victimelor de la Srebrenica

Angela Merkel a promis şi Bosniei-Herţegovina acelaşi sprijin în apropierea de UE. Sarajevo planifică să aplice pentru aderarea la UE cel târziu la începutul lui 2017. “Nu îmi pot imagina să rămânem izolaţi în regiune”, a declarat şeful consiliului prezidenţial din Sarajevo, Mladen Ivanic.

În Bosnia-Herţegovina, unde tensiunile între bosniaci, sârbi şi croaţi sunt încă puternice, la 20 de ani de la războiul din Balcani, Merkel a vizitat şi rudele victimelor masacrului de la Srebrenica. În 1995, sârbii au ucis acolo în jur de 8.000 de bosniaci musulmani. Cancelara a alocat chiar mai mult timp acestor întâniri, decât era planificat iniţial.

Merkel în vizită la Sarajevo

Aproape jumătate din tinerii bosniaci vor să emigreze, din cauza situaţiei economice dificile din ţară, arată un studiu recent, efectuat de fundaţia germană social-democrată, Friedrich-Ebert. Cei mai mulţi se îndreaptă către Germania, Marea Britanie, Elveţia şi SUA. În Albania, 67 la sută sunt pregătiţi să emigreze. Încă mulţi albanezi şi kosovari cer azil politic în Germania, însă Merkel a amintit că “cererile de azil politic venite din Albania nu sunt recunoscute”. Albania şi Kosovo nu sunt considerate ţări “sigure”, ca Serbia, Bosnia şi Macedonia. Cu toate acestea, mai puţin de un procent din cererile de azil venite din aceste ţări sunt acceptate.

Serbia a devenit între timp ţară de tranzit pentru refugiaţi. Conform informaţiilor Ministerului de Interne de la Belgrad, de la începutul anului au fost depuse în Serbia peste 34.000 de cereri. Iar Merkel a semnalizat şi în această privinţă, că Balcanii de Vest nu vor duce lipsă de sprijin.