Merkel, Putin și dialogul de la Soci

La sfârșitul lui aprilie 2015, mai mulți deputați din Bundestag au primit un e-mail trimis chipurile de ONU. Au deschis fără să bănuiască nimic fișierul atașat și au permis astfel unui virus-spion să se cuibărească pe serverele parlamentului german, unde a rămas mai multe săptămâni și de unde a strâns gigabiți întregi de informații confidențiale.

A durat ceva până au fost înlăturate pagubele, mai mult până când problema a fost făcută publică. Treaba a fost una deosebit de penibilă: după toate aparențele, Bundestagul german a căzut victimă hackerilor ruși. Softul a fost trimis de un creator considerat de autoritățile germane de securitate drept "amenințare avansată și persistentă", "Advanced Persistent Threat 28" (APT28).

Dacă în acest caz a fost vorba de strângerea de informații din și despre Germania, în ianuarie 2016 ne-am confruntat cu situația opusă: răspândirea de informații false despre Germania. Este vorba de "cazul Lisa": o fată de 13 ani din Berlin cu cetățenie ruso-germană a înnoptat la un prieten. Presa rusă a susținut însă că Lisa a fost răpită de refugiați de origine arabă, care ar fi violat-o. Etnicii ruso-germani din Berlin au protestat în stradă față de o presupusă lipsă de securitate în Germania. Și după ce întreaga situație a fost lămurită, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a acuzat autoritățile germane că "ar înfrumuseța realitatea din motive interne de corectitudine politică".

Germania, în vizorul Rusiei

Ambele incidente arată ce fel de rol important joacă Germania în Rusia. Motivul este clar, explică Janis Sarts, director al NATO Strategic Communication Centre of Excellence din Riga, într-un interviu pentru "Frankfurter Allgemeine Zeitung": Germania este principala putere din Europa. "În acest rol, Germania asigură că Europa rămâne pe mai departe așa cum se găsește acum." O Europă puternică ar slăbi însă poziția Rusiei, potrivit liderilor de la Moscova. De aici atacurile la adresa Republicii Federale. Un alt motiv ar fi opoziția Germaniei față de anexarea de către Rusia a noi teritorii, după Crimeea.

Întâlnirea dintre Angela Merkel și Vladimir Putin de marți de la Soci, stațiune rusească la Marea Neagră, este prima dintre cei doi pe teritoriu rusesc din ultimii doi ani. Temele de discuție sunt războiul din Siria, conflictul din Ucraina și summitul G20 din iulie de la Hamburg. Un alt subiect va fi se pare campania rusă de influențare a opiniei publice germane.

Mesajul cancelarei germane ar trebuie să fie unul clar, a declarat pentru DW Gernot Erler, însărcinat al guvernului federal pentru relația cu Rusia: "Este inacceptabil un astfel de amestec în treburile interne ale altei țări - prin metode ilegale ca interceptările de comunicații și furtul de date. Cred că conducerea rusă știe ce înseamnă pentru relațiile ruso-germane să sprijine sau să desfășoare astfel de tentative."

Dorințele germane de dialog

Germania consideră prioritară întreținerea de relații bune cu Rusia. Purtătorul de cuvânt al guvernului federal, Steffen Seibert, a declarat că executivul de la Berlin are ca obiectiv "implicarea Rusiei în găsirea de soluții constructive". Această abordare are prioritate mai ales în vremuri de criză, subliniază expertul în relațiile cu Rusia Stefan Meister, de la Societatea Germană de Politică Externă (DGAP), în dialog cu DW. "Angela Merkel nu este singura care vizitează Rusia. Și ministrul german de Externe s-a aflat acolo, președintele federal se pregătește să o facă. Mi se pare că există în prezent o inițiativă germană de a dialoga cu partea rusă."

Pe agenda Moscovei se află la loc de frunte extinderea puterii externe a țării. Rusia a devenit dintr-un "slab navigator de crize" un "factor activ" în conflictele internaționale, scrie experta în probleme sud-est-europene Sabine Fischer, de la Fundația berlineză Știință și Politică (SWP). Această transformare este vizibilă atât în Ucraina, cât și în Siria. Pentru cabinetul german, anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei sunt "două teme care afectează negativ relațiile bilaterale", potrivit lui Steffen Seibert.

Pentru a-și spori influența în Europa și a-și demonstra puterea pe plan internațional, Moscova s-ar fi folosit de crizele existente și ar fi creat chiar conflicte noi, susține Sabine Fischer. Ceea ce pune Uniunea Europeană în fața unor provocări majore. "UE nu poate accepta reîmpărțirea Europei în noi zone de influență după planul Rusiei fără a ignora propriile sale norme și valori și fără a risca destabilizarea și mai mare a vecinătății sale. De asemenea, nu poate fi tolerată maniera ilegală și inumană în care Rusia se comportă în zonele de conflict."

Germaniei și Europei le va fi greu să restabilească un dialog constructiv cu Rusia, scrie Fischer, care are următorul sfat: "Germania și UE ar trebui să se concentreze pe managementul conflictelor la nivel local și pe acordarea de ajutor umanitar, pentru a mai reduce suferințele celor din regiunile de conflict."

Kersten Knipp / os