"Medicii lumii" în ajutorul romilor din Franţa

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, vede în taberele romilor un focar al delincvenţei, fapt pentru care s-au desfăşurat în ultimele luni numeroase razii soldate cu expulzarea a 8000 de romi de origine română şi bulgară. Criticii acuză guvernul francez de încălcarea dreptului la libera circulaţie de care beneficiază toţi cetăţenii UE. La sfârşitul săptămânii s-au desfăşurat numeroase acţiuni de protest pe întreg teritoriul Franţei. În acest context au loc astăzi, la Strasbourg, dezbateri pe marginea aceleiaşi probleme a expluzărilor în cadrul Parlamentului European. În forul legislativ de la Strasbourg preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, va rosti de asemenea, pentru întâia oară un "discurs despre starea Uniunii". El va aborda şi situaţia romilor, care trăiesc la periferia oraşelor la limita subsistenţei. Singurele îngrijiri medicale de care beneficiază aceştia se datorează angajamentului organizaţiilor nonguvernamentale precum "Medici ai lumii".

O echipă de voluntari, formată dintr-un medic, o moaşă, precum şi o studentă la medicină, vizitează o dată pe săptămână taberele romilor de la periferia oraşului Strasbourg. Primul popas este la o aşezare formată dintr-o duzină de rulote, unde trăiesc oameni fără apă şi fără curent electric.

Medicul generalist Philippe Hasler îşi îngrijeşte pacienţii, cu precădere femei şi copii, în interiorul propriei sale rulote, transformate într-un mic centru mobil de intervenţie: "Am avut astăzi un băiat cu gastrită şi o femeie cu dureri de dinţi. Le-am dat medicamente. O reţetă nu le-ar servi la nimic, devreme ce nu beneficiază de o asigurare medicală. Din când în când le aducem şi articole de igienă precum săpun, spumă de ras sau periuţe de dinţi".

O jumătate de oră durează consultaţiile, după care "medicii lumii" pornesc spre următoarea tabără de romi. În prezent sunt şase în jurul Strasbourg-ului, iar numărul locuitorilor lor este estimat la 250.

Următorul popas al medicilor are loc sub un pod de autostradă, unde romii şi-au ridicat câteva corturi. Aşternuturile sunt ordonate. Ştefana Stănescu, trecută de şaizeci de ani, este prima care ne spune că vrea să dea curs solicitării statului francez de repatriere: "M-am săturat. Vreau să mă întorc în România la copii. Accept oferta statului francez, care ne plăteşte zborul de întoarcere. Măcar hernia mea de disc a fost tratată aici şi mă simt mai bine. În România, va trebui să mă operez dar n-am bani de operaţie".

Din perspectiva statului francez, în cazurile de repatriere a romilor nu ar fi vorba de expulzare ci de repatrierea lor voluntară.

În cea de-a treia tabără, medicii află că în urma unei razii recente, a fost expulzat soţul unei femei în vârstă, şi ea, de 60 de ani, care ne relatează: "Ne-au anchetat în repetate rânduri şi deodată l-au ridicat pe bărbatul meu. Am rămas singură cu nepoţelul de patru ani, ai cărui părinţi sunt în România".

Gabriela, traducătoarea voluntară a "Medicilor lumii", ne explică, la rândul ei, că aceşti oameni nu s-au făcut vinovaţi cu nimic. Totuşi, familia lor a fost destrămată. "Romii aceştia", adaugă ea, "sunt expediaţi dintr-o ţară în alta ca nişte mingi de ping-pong".

În cele din urmă aflăm de la Tania, tânăra moaşă a organizaţiei umanitare, că pacienţii ei au deseori nevoie mai degrabă de puţină atenţie decât de îngrijire medicală: "Sunt foarte îngrijoraţi. În clipa de faţă nu le stă mintea la problemele lor de sănătate".

Autor: Hans-Peter Frick/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Petre M. Iancu