Martin Schulz preia preşedinţia Parlamentului European

Schulz a anunţat că vrea să fie un preşedinte mai politic decât predecesorul său. Înainte de a fi ales marţi, de colegii săi din PE, Schulz a devenit notoriu graţie poftei sale de controverse politice, prezenţei sale de spirit şi forţei lui retorice.

A devenit faimos în Europa în 2003. Premierul italian Silvio Berlusconi s-a învrednicit să-l transforme atunci în ţinta unui dur atac, survenit în replică la criticile adresate de Schulz şefului executivului roman, pe care social-democratul german îl criticase pentru exces de putere.

În reacţie, Berlusconi i-a oferit lui Schulz, în glumă, un rol de „Kapo”, de supraveghetor al deţinuţilor, într-un film despre lagărele de concentrare naziste.

Cearta cu Berlusconi i-a conferit multă popularitate în Germania. Schulz, de profesie librar, are în spate o îndelungată carieră de activist social-democrat.

A intrat în SPD la 19 ani, fiind, timp de un deceniu, primarul unei mici comune de lângă Aachen. Din 1994 e şeful grupului parlamentar social-democrat din PE. Iar preluarea, la 56 de ani, a funcţiei de şef al forului legislativ european reprezintă, neîndoielnic, apogeul carierei sale politice.

Cele două grupuri principale din PE, alcătuite din deputaţii Partidului Popular European şi din cei ai Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor au căzut la pace în chestiunea funcţiei de preşedinte al Parlamentului.

În timpul perioadei legislative de 5 ani, ea revine, prin rotaţie, câte unui membru al celor două grupuri, ambii preluând conducerea Parlamentului pentru un interval de câte doi ani şi jumătate.

Întrucât la cârma forului legislativ s-a aflat până acum conservatorul polonez Jerzy Buzek, rezultatul scrutinului de marţi, 17 ianuarie, soldat cu alegerea lui Schulz, n-a constituit nici o clipă un secret.

Nu e prima oară că la timona PE trece un german. Creştin-democratul Hans-Gert Pöttering a exercitat înalta funcţie din 2007 până în 2009. Pe moment, creştin-democraţii şi conservatorii deţin majoritatea în Parlament. Între cei 754 de deputaţi 271 sunt membri ai Partidului popular, în vreme ce doar 190 sunt socialişti ori social-democraţi.

Schulz a declarat din capul locului că vrea un rol politic sporit pentru funcţia de preşedinte al PE. Germanul doreşte nu doar să-şi reprezinte instituţia, ci să exercite o putere reală în raporturile cu principalele instituţii europene, în speţă cu şefii de stat şi de guvern din Consiliul European şi cu Comisia Europeană.

În Parlament, preşedintele conduce şedinţele plenare şi semnează, împreună cu preşedintele Consiliului, ordonanţele şi directivele UE. Tot el e responsabil pentru administraţia şi bugetul Parlamentului şi stabileşte ordinea de zi a sesiunilor împreună cu şefii grupurilor parlamentare.

Autor: Rachel Gessat/ Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident