Primii trei potențiali candidați la Președinție

Deși realitatea a demonstrat în repetate rânduri că viața politică în Republica Moldova este imprevizibilă și nepredictibilă, anumite mutări ale politicienilor permit schițarea unor scenarii. Primul astfel de scenariu, emis de analiștii politici și jurnaliști, se referă la o stratagemă insidioasă a grupării oligarhice, care conduce astăzi din umbră Republica Moldova. Potrivit acesteia, în lunile următoare gruparea oligarhică va investi în doi potențiali lideri politici – unul pro-european și altul pro-rus, pentru ca, în turul doi, să-l sacrifice pe cel mai slab. Culoarea politică a învingătorului contează mai puțin pentru oligarhul-șef – important este ca el să fie controlabil și, odată ajuns în funcția supremă, să nu împiedice gruparea oligarhică să controleze justiția și fluxurile financiare. În paralel, gruparea oligarhică va susține financiar câteva „cârtițe” politice – candidați împinși în campania electorală ca să disperseze voturile unor segmente specifice de alegători, cum ar fi unioniștii.

Soluția: candidat pro-european unic

Deocamdată, presa independentă de la Chișinău a identificat două nume de potențiali candidați la funcția de președinte, care nu fac parte din schema oligarhică a puterii: Maia Sandu, care lucrează la înființarea partidului Acțiune și Solidaritate și Andrei Năstase, liderul partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, cel mai dur critic al regimului pestriț controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc. Ambii și-au exprimat intenția de a candida la funcția de șef al statului și ambii se declară pro-europeni. Deși atât Andrei Năstase, cât și Maia Sandu susțin că liderii partidelor pro-europene ar trebui să se întâlnească și să discute despre posibilitatea ca dreapta să înainteze un singur candidat la Președinție, deocamdată astfel de discuții nu au avut loc. Nu este clar deocamdată cum va proceda liderul Partidului Popular European, ex-premierul Iurie Leancă, despre care presa a scris anterior că ar fi „varianta electorală de rezervă, cu retorică pro-europeană” a oligarhului în eventualitatea prăbușirii PD.

Cine face jocurile oligarhului-șef - Dodon sau Usatîi?

Situația rămâne confuză și în privința candidaților propulsați pe stânga eșichierului politic. Rivalitatea dintre cei doi lideri politici pro-ruși – Renato Usatîi (liderul„Partidului Nostru”) și Igor Dodon (liderul Partidului Socialiștilor), care au ocupat acest segment de electorat, este în creștere și, deocamdată nu este clar care din ei face jocurile grupării oligarhice care controlează astăzi puterea. Zilele trecute, în cadrul unei emisiuni TV, Usatîi a spus că vineri, 4 martie (ziua în care Curtea Constituțională a restabilit dreptul cetățenilor de a-și alege președintele), Dodon și Plahotniuc s-ar fi întâlnit în Cipru: „Igor Dodon a zburat în Cipru prin Varna. În aceeași noapte, Plahotniuc a zburat prin tranzit în Cipru. Dacă reușesc să adun dovezi că cei doi au stat în unul și același loc, atunci pe Dodon nu-l va ajuta nici alegerea președintelui direct de către popor”, a menționat Usatîi. Igor Dodon a spus că a fost în Cipru la odihnă, împreună cu familia, iar contactat de DW, acesta a apreciat suspiciunile lui Usatîi ca fiind „prostii” și i-a cerut lui Usatîi „să-și ceară public scuze”.

Prin hotărârea din 4 martie a Curții Constituționale, Renato Usatîi a fost „scos” din cursa pentru Președinție, dar nu nu și din jocurile politice de culise. După ce a aflat de hotărârea Curții, Usatîi a declarat că va merge din casă în casă și va îndemna oamenii să boicoteze alegerile prezidențiale. El are și o explicație: „nealegerea președintelui va conduce la alegeri parlamentare anticipate și, astfel, vom scăpa de această guvernare criminală”, a explicat Usatîi.

Pe de altă parte, presa reamintește despre rolul pe care l-a avut Renato Usatîi și susținătorii săi în ziua în care liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost ridicată imunitatea, fiind arestat în aceeași zi de organele de anchetă subordonate, potrivit presei, grupării oligarhice. În acea zi, susținătorii lui Renato Usatîi au blocat toate ieșirile din Parlament și verificau, în prezența miilor de polițiști care înconjurase clădirea, toate mașinile care ieșiau din curtea Legislativului, pentru a-l împiedica pe Filat să fugă. Atunci despre Usatîi s-a scris că ar fi „acționat concertat, pentru anihilarea lui Filat, de comun acord cu Plahotniuc”.

Filat poate candida la Președinție

Un alt nume de potențial candidat la funcția de președinte, apărut în presă, este cel al liderului PLDM, Vlad Filat, aflat în arest preventiv, pentru presupuse fapte de corupție. Ziarul „Moldova Suverană” scrie miercuri despre un astfel de scenariu: „Acum, după hotărârea CC privind alegerea preşedintelui de către popor, nu de către deputaţi, Filat are cale liberă să-şi înainteze candidatura la Preşedinţia ţării - are dreptul la această nouă imunitate, la o nouă şansă - aceea de a deveni şef al statului”, scrie ziarul citat, care precizează că lui Filat nu i-a fost încă dovedită vinovăţia și că „a fost încarcerat pentru nişte învinuiri aduse de ex-procurorul general Corneliu Gurin care, mai apoi, s-au dovedit a fi false, iar el este judecat pentru cu totul altceva”. Expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, susține că „în acest moment, Filat poate să se înscrie în cursa electorală prezidenţială: „Nu pot pretinde la acest fotoliu doar persoanele care sunt condamnate la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă. Nu vom vedea o hotarâre judecătorească definitivă în privința lui Filat în timpul apropiat. Decizia definitivă poate fi luată doar de Curtea Supremă de Justiție. Desigur, partidul îl poate înainta, dar nu cred ca o va face. Este ceva utopic”, a opinat Osmochescu.

Partidul Democrat, care controlează momentan puterea în Republica Moldova, încă nu a anunțat vreun potențial candidat la Președinție. Presa scrie, însă, că acest partid fie îl va înainta pe liderul PD, Marian Lupu, fie va miza pe „un candidat curat din propria gospodărie”.