Reportaj DW: Mai aproape de UE, dar tot cu tizicul în sobe
15 noiembrie 2024
Oamenii își fac griji tot anul cum să-și umple șura cu „de foc” pentru iarnă. Piața le oferă mai multe soluții: brichete, cărbuni, lemne sau peleți, doar că prețul îi cam „frige” la buzunar. Mai ales cărbunii. Sunt atât de scumpi încât rar cine își mai permite să-i cumpere la tonă. Cei mai mulți cumpără la sac și folosesc cărbunele doar în zilele foarte geroase.
Pentru a economisi, la țară, sobele sunt încălzite cu tizic – o combinație de paie, bălegar și resturi vegetale. Soluția este veche, dar salvatoare pentru mulți oameni de la sate care nu au bani, dar au oi și vaci pe lângă case – principala sursă de bălegar pentru tizic.
Prețurile care „frig” buzunarele
Cele mai multe case din satele Moldovei au fost construite cu zeci de ani în urmă. Respectiv, nu sunt izolate termic și nu sunt pregătite pentru a economisi energie. Geamurile și acoperișurile sunt și ele vechi. Frigul pătrunde ușor în interior iar căldura se pierde rapid, ceea ce crește nevoia de și mai mult material pentru foc. Prin urmare, cei mai amărâți sunt nevoiți să achite și cele mai mari costuri.
Totuși sătenii știu ce înseamnă eficiență energetică, discută despre aceasta și se interesează în cât timp s-ar răscumpăra o eventuală investiție în termoizolarea casei. Costurile sunt peste bugetele lor, așa că majoritatea renunță la soluțiile moderne. Ei spun că abia își permit să cumpere un metru cub de lemne. Nici vorbă de panouri solare sau pompe de căldură.
În nordul Moldovei, la Burlănești, iernile sunt aspre iar pe ulițele satului vezi la fiecare poartă ori grămezi de bușteni, ori copaci aduși pentru a fi pregătiți pentru sobă. Oamenii cumpără lemne fie de la ocoalele silvice, fie, uneori ilegal, din fâșiile forestiere din apropiere. Se descurcă cum pot – spun ei – pentru că așa au procedat mereu în anii foarte complicați.
Cornel Breguță are trei copii și își încălzește casa cu două sobe. Se pregătește de iarnă cu mult înainte de primele friguri. A cumpărat lemne, dar a făcut și tizic. „Facem tizic de când mă știu. Am învățat asta de copil și acum îl fac împreună cu soția și copiii. Este un combustibil bun: pun patru bucăți în sobă și căldura se menține până dimineață. Arde bine și nu face mult fum”, spune Cornel.
O tonă de tizic pe an
„Un metru ster de lemne costă 1300 de lei (echivalentul a 66 de euro). Tăierea cu ferăstrăul mă costă 100 de lei iar despicatul încă 150 de lei. Deci, un metru ster ajunge la 1600 de lei, cu tot cu transport și depozitare”. Asta în condițiile în care, de exemplu, pensia minimă este de numai 138 de euro.
Pentru a trece iarna, familia lui Cornel are nevoie de 6-7 metri steri de lemne și cam o tonă de cărbune. Dar cărbunele, care ajunge și la 9000 de lei tona (468 de euro), este acum un lux, de aceea și face tizic, spune el, pentru a economisi.
Viață grea și muncă prost plătită
„Viața la țară este grea iar locuri de muncă nu avem. Un balot de lucernă costă 100 de lei iar laptele îl vindem cu 5 lei litrul. Supraviețuim din munca de zilier și datorită animalelor pe care le întreținem pe lângă casă”, ne-a spus Cornel. „Oieritul devine o raritate în zonă. Probabil, la anul nu vor mai fi oi în sat, respectiv, și tizicul va dispărea, așa cum dispar și oamenii din sate. În mahalaua noastră au mai rămas câteva suflete. Cei tineri au plecat”.
Pentru vârstnicii din Burlănești, pregătirea pentru iarnă devine tot mai dificilă. Maria Filipciuc, în vârstă de 82 de ani, este văduvă de 30 de ani, așa că se ocupă singură de pregătirea pentru iarnă. „Am lemne destule și să știți că mi le-am despicat singură, pentru a economisi banii pe care i-aș fi dat muncitorilor”, spune femeia.
Casa ei este mare, dar locuiește într-o șură de alături, cu o cameră mică și un coridor îngust. Primește o pensie de ceva mai mult de 2000 de lei. Banii îi ajung doar pentru strictul necesar. „Și lemne tai, și saci de grăunțe car, și focul fac, și mâncare. Dacă o să mai trăiesc, iarna asta o să mă încălzesc cu lemnele acestea, dar dacă voi muri…”.
Peste câteva case, locuiește Grigore Topală. Bărbatul ne-a spus că folosește tizicul toamna și primăvara, însă iarna, când e foarte frig, pune pe foc mai mult lemne. „Tizicul nu dă căldura pe care o dau lemnele, dar când nu e foarte frig punem tizic și economisim lemne. Iarna, pun lemne, iar deasupra o „plăcintă” de tizic. Mocnește și se menține căldura în sobă”. Pe vremuri, își amintește bătrânul, când iernile erau aspre, oamenii din mahala mergeau la pădure după lemne. Acum le cumpără, pentru că amenzile sunt mari. O familie are nevoie de vreo șapte metri steri de lemne pentru încălzirea casei timp de o iarnă.
Compensații pentru energie de la buget
În perioada rece a anului 2023-2024, peste 792.000 de gospodării din Moldova au primit ajutor direct în factură la energia electrică, termică și gaze. Oamenii de la sate au primit lunar câte 800 de lei (40 de euro) pentru lemne. În total, statul a ajutat astfel cetățenii cu peste 2,5 miliarde de lei. 50% din această sumă a fost acoperită de UE.
Iarna aceasta statul va interveni din nou cu compensații la energie pentru familiile sărace, doar că de data aceasta banii vor ajunge direct la beneficiari, nu în facturi. Populația este încurajată să se înscrie în programul de compensații până pe 28 noiembrie.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță că toate compensațiile sunt acordate din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, finanțat din bugetul de stat, cu susținerea Uniunii Europene și a altor parteneri de dezvoltare.
Este al treilea an consecutiv când Guvernul se vede nevoit să ofere compensații gospodăriilor vulnerabile, deoarece după declanșarea războiului în Ucraina prețurile la energie și gaze au crescut substanțial. În primul an de război a beneficiat de compensații la energie din partea Guvernului peste 70% din populația țării. Atunci, pe fonul scumpirii gazelor, inflația depășise 35%. După ce Moldova a refuzat, în 2023, să mai cumpere gaze naturale din Rusia, tarifele pentru populație au scăzut și, treptat, numărul beneficiarilor de compensații a scăzut.