Mafia italiană - De la mâini pătate de sânge la mănuşi glacé

Capaci, o suburbie a ometropolei siciliene. Pe 23 mai 1992, la ora 17:57, cinci sute de kilograme de explozibil, ascuns în canalul de sub autostrada către aeroport, au fost detonate. Explozia a distrus două autoturisme. Vizat a fost judecătorul Giovanni Falcone care, de altfel, şi-a şi pierdut viaţa în atentat. De asemenea, soţia acestuia şi trei gărzi de corp au decedat.

Cum a fost posibil ca mafia siciliană (Cosa Nostra) să nimerească tocmai maşina judecătorului? La vremea aceea, itinerarul vânătorului de mafioţi era un secret bine păzit căci Falcone trecea drept candidatul ideal la funcţia de şef al departamentului anti-mafia al poliţiei. În plus, judecătorul condamnase până atunci sute de membri ai clanurilor siciliene. Leoluca Orlando, primarul cu cele mai multe mandate consecutive în Palermo, el însuşi un luptător împotriva crimei organizate, susţine că au existat complici.

"Cosa Nostra a săvârşit atentatul. Dar când este asasinată o personalitate de talia lui Falcone se ştie că, undeva în structurile statului, există cineva care a dat o mână de ajutor. Clanurile sunt împotriva statului, dar în acelaşi timp sunt inflitrate în aparatul de stat. Mafia este împotriva băncilor, dar lucrează în interiorul acestora. Este împotriva Bisericii şi în sânul acesteia, împotriva societăţii şi în mijlocul acesteia. După ce mafioţii l-au ucis şi pe judecătorul Paolo Borsellino, societatea civilă a iniţiat o mişcare de protest fără precedent. Din furie şi frustrare, sicilienii m-au reales ca primar un an mai târziu", povesteşte Leoluca Orlando.

Mafia - o problemă naţională

În urma celor două atentate care au dus la moartea celor doi judecători, ambele puse la cale în 1992, Italia a ieşit din letargie, iar Cosa Nostra a început să fie văzută ca o problemă naţională. "Pentru mafia, atacul asupra fratelui meu a avut efect de bumerang. Astfel a început totul. A fost momentul în care italienii au spus: basta! La presiunile populaţiei, statul a trebuit să ia măsuri împotriva clanurilor", îşi aminteşte Maria, sora judecătorului Giovanni Falcone.

La intervenţie au fost trimise trupe militare. A fost cea mai amplă desfăşurare de forţe a Italiei, după cel de-al Doilea Război Mondial. 12.000 de soldaţi au fost mobilizaţi în Sicilia pentru a ajuta poliţia, pe o perioadă de şase ani. Derularea anchetelor a fost accelerată, lucru care a dus, un an mai târziu, la arestarea lui Toto Riina - boss-ul mafiot care a plănuit uciderea lui Falcone.

În 1996, Michele Prestipino a fost detaşat la Palermo - oraş în care a lucrat ca procuror până în 2008. După atentatul din ´92, pe insulă au avut loc transformări majore, susţine el. "În 2008, Biserica siciliană nu mai era ca în ´92-´93. Nici felul în care funcţionau firmele particulare nu mai era la fel. Acelaşi lucru pot spune şi despre procesul de educaţie şi învăţământ. Am început să informăm populaţia cu privire la activităţile şi metodele mafiei şi ne-am adresat cu precădere adolescenţilor. În ziua de azi, această generaţie se află la conducerea multor firme siciliene", afirmă Prestipino.

În programa şcolară au fost incluse ore de educaţie politică în care elevii aflau ce presupune colaborarea cu mafia. Unii antreprenori au refuzat să mai plătească taxă de protecţie, iar studenţii au iniţiat mişcarea "Addiopizzo" (Adio taxă de protecţie).

Un nou oraş

După atentatul de acum două decenii, Palermo a devenit un alt oraş. Mulţi dintre capii mafiei sunt la închisoare, iar contactele importante pe care aceştia le aveau au dispărut. Totuşi, mafia n-a pierit - spune primarul Leoluca Orlando:

"Crima organizată s-a transformat din mafia care trăgea cu pistolul şi săvârşea atentate cu bombă, în mafia la costum şi cravată, adânc implicată în sectorul financiar. În ziua de azi e mai puţin periculos să-i combaţi pe mafioţi, însă e mult mai greu".

Atacul de la Capaci a rămas în istorie. Giovanni Falcone şi-a pierdut viaţa fiindcă politicienii l-au lăsat lăsat de unul singur şi n-au acţionat la timp împotriva clanurilor. Două plăci comemorative din granit roşu, amplasate pe autostrada către aeroportul din Palermo, amintesc de ziua în care mafia a declarat război autorităţilor italiene.