România nu este sursă sau rută pentru migraţie ilegală

Publicaţia Die Welt constată că niciodată războiul nu a fost atât de aproape de România ca în prezent. De săptămâni Rusia atacă porturi ucrainene la Dunăre, aflate la graniţa ţării. Stârneşte aceasta temeri mari în materie de securitate? Luminița Odobescu crede că "atacurile asupra civililor în apropierea frontierelor noastre arată cât de cinic acţionează Rusia în război în fiecare zi. Vedem acum aproape zilnic atacuri asupra porturilor ucrainene la Dunăre. Acestea nu ţin cont de nimic, sunt iresponsabile şi conţin un potenţial de escaladare considerabil". În viziunea şefei diplomaţiei române ţelul este distrugerea infrastructurii civile, pentru ca Ucraina să nu mai poată exporta cereale în ţările din Sudul Global. "Noi condamnăm aceste acţiuni şi nu vom înceta să sprijinim Ucraina, astfel încât să-şi poată redobândi integritatea teritorială şi să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene", a asigurat ea.

Die Welt a constatat de asemenea că "România a devenit de la blocada rusească în Marea Neagră şi de la denunţarea acordului vizând cerealele o importantă placă turnantă pentru grânele din Ucraina". Prin Portul Constanţa, dar şi prin Dunăre, care, prin canale de legătură, ajunge până la Marea Nordului. Dar este sigură această rută? Luminiţa Odobescu a precizat: "Canalele noastre navigabile sunt practic folosite 24 de ore din 24. Am investit masiv în infrastructură pentru a majora capacitatea de transport şi a face posibil transportul pe timp de noapte". Ministra a adăugat că până acum au fost transportate prin coridoarele de solidaritate instituite de UE mai mult de 22,5 milioane de tone de cereale prin România, ceea ce este considerabil chiar în comparaţie cu iniţiativa vizând tranzitul cerealelor prin Marea Neagră. Cu sprijinul Comisiei Europene şi a ţărilor membre UE, între care şi Germania, autorităţile române lucrează astfel încât capacitatea lunară de tranzit să se dubleze în viitorul apropiat, de la două milioane de tone în prezent, la patru, a mai precizat responsabila.

Marea Neagră "lac rusesc"

Publicaţia menţionată aminteşte că deja în anul 2014 fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a avertizat că Marea Neagră e pe cale să devină "lac rusesc". Au acordat UE şi NATO prea puţină atenţie României? La care Luminiţa Odobescu a evidenţiat: "Am avertizat deja de ani buni cu privire la ambiţiile imperiale ale Rusiei, la fel ca alte ţări din Europa de Est. La summitul NATO din acest an de la Vilnius am reuşit să consolidăm în declaraţia finală importanţa strategică a Mării Negre". Ameninţările şi atacurile Moscovei asupra transportului naval comercial arată cât de importantă este solicitarea României privind o abordare strategică a Mării Negre, a adăugat ea.

În privinţa ajutorului militar primit de România de la parteneri, în calitate de stat de front al UE, responsabila a precizat că "graniţa noastră cu Ucraina are o lungime de peste 600 de kilometri. Ţelul nostru a fost şi este să întărim descurajarea şi apărarea la flancul estic cu ajutorul puternicelor garanţii de securitate ale partenerilor noştri". La summitul NATO de la Vilnius România a obţinut un rezultat foarte bun în această privinţă. "Suntem recunoscători că soldaţi din SUA, Franţa, Olanda, Belgia, Luxemburg, Polonia şi Italia sunt staţionaţi prin rotaţie la noi". Aceasta este expresia solidarităţii şi a forţei comune. "Dincolo de asta, vom sprijini în continuare Ucraina. Suntem parte a alianţei care va instrui piloţi pentru avioanele de luptă F-16", a mai precizat ea.

În privinţa stării armatei române, Luminiţa Odobescu a dat pentru Die Welt următoarele asigurări: "Modernizarea armatei noastre este o sarcină importantă, mai ales în condiţiile actuale, şi avansează bine. Este important să subliniem că toate forţele politice din România sprijină decizia de a majora cheltuielile de apărare la 2,5 la sută din PIB". Există numeroase oportunităţi de cooperare cu România în industria de apărare, "şi mă bucur de marele interes manifestat de întreprinderi germane", a mai evidenţiat responsabila.

UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova 

La întrebarea dacă Republica Moldova este ameninţată de o răsturnare pro-rusă, şefa diplomaţiei române a arătat că ţara vecină de la est "are un guvern puternic, pro-european, şi o populaţie care crede în Europa. A o sprijini este prioritatea noastră". Republica Moldova este o ţară vulnerabilă, afectată şi de războiul din Ucraina. Moscova încearcă să o şantajeze, de exemplu prin întreruperea livrărilor de energie. În iarnă, "România a livrat pentru un termen mai lung 90 la sută din necesarul de curent". La iniţiativa României UE a înfiinţat acolo o misiune de parteneriat, pentru a oferi sprijin la "combaterea ameninţărilor hibride". În plus, o platformă de sprijin, la care participă Germania, România şi Franţa, oferă ajutor direct şi coordonează sprijinul financiar pentru acea ţară, a mai afirmat Luminiţa Odobescu.

În privinţa admiterii Republicii Moldova în UE, responsabila consideră că guvernul de la Chişinău aplică reforme importante în ciuda dificultăţilor existente. "Obţinerea, anul trecut, a statutului de ţară candidată la UE a fost un important pas înainte. Dar acest lucru nu este suficient. Acum UE ar trebui să înceapă negocierile de aderare", a subliniat ea, fiindcă acesta ar fi momentul potrivit pentru asta. "Avem nevoie de o abordare strategică şi vizionară pentru acest stat, pentru regiune", a mai subliniat ministra. 

Neprimirea României în Schengen este nemeritată

În privinţa admiterii României în spaţiul Schengen, blocată până acum de Austria, responsabila consideră că "este nemeritat faptul că statele membre nu au luat decizia admiterii noastre, care necesită unanimitate. Populaţia noastră este dezamăgită şi întreprinderile afectate la fel". România "nu este sursă sau rută pentru migraţia ilegală. Dimpotrivă, noi aplicăm cele mai bune practici la protecţia graniţelor externe şi la procedurile de azil şi extrădare". Faptul este confirmat de Comisia Europeană, de Frontex şi Europol, a asigurat ea. Toţi partenerii recunosc că România protejează eficient frontiera externă a UE.

Dar de ce atunci Austria se opune? Este "greu de înţeles şi de explicat, noi suntem hotărâţi să ne continuăm eforturile pentru a găsi o soluţie constructivă. De aceea am continuat discuţiile cu colegii noştri de la Viena, cu obiectivul clar de a dezamorsa situaţia", a precizat responsabila.

Die Welt aminteşte că Germania s-a angajat să sprijine  admiterea României în spaţiul Schengen.  O face cu adevărat? Luminiţa Odobescu s-a declarat recunoscătoare pentru sprijinul clar oferit de Germania, de la cancelar la miniştrii de Externe şi Interne. "Nu este doar în interesul României, ci şi al întregii Europe, să se identifice cât mai rapid posibil o decizie care să facă posibilă admiterea României în spaţiul Schengen", a subliniat ea. Companii din numeroase state membre UE, "care fac afaceri cu noi, între care şi din Germania, cel mai important partener comercial al nostru, sprijină admiterea noastră în spaţiul Schengen, pentru a evita costuri care nu sunt necesare la formalităţile vamale", a adăugat ministra.

Securitatea energetică este crucială

În privinţa aprovizionării cu energie, Luminiţa Odobescu a arătat următoarele: "Am văzut de la începutul războiului cât de importantă este securitatea energetică. Aceasta înseamnă şi energie la preţuri accesibile pentru cetăţenii noştri. În acest scop avem nevoie de o mixtură energetică diversificată. De aceea privim gazele şi energia nucleară ca pe nişte surse energetice de tranziţie, dezvoltând concomitent sectorul energiei verzi". A fost instalat un cablu de curent ecologic sub Marea Neagră, care va aproviziona cu curent ecologic din Azerbaidjan şi Georgia România, Ungaria şi restul UE. "Aceasta va aduce România în situaţia să-şi asigure aprovizionarea cu energie, şi să ne aprovizionăm şi vecinii, cum ar fi Republica Moldova", a afirmat şefa diplomaţiei române. 

În privinţa migraţiei, ea a arătat că refugiaţii din Ucraina au fost primiţi cu braţele deschise de români. Guvernul de la Bucureşti le oferă acces la educaţie, asistenţă medicală, servicii sociale şi posibilităţi de acces la piaţa muncii. "Mai bine de 5,7 milioane de ucraineni au traversat graniţele noastre şi aproximativ 100.000 s-au decis să rămână în România", a afirmat ea. În privinţa migraţiei legale, România are într-adevăr o mare nevoie de forţă de muncă, de exemplu în construcţii. Acolo există "reguli foarte severe pentru dobândirea vizei de muncă", fiind necesare o calificare profesională, învăţarea limbii române şi un contract de muncă.

ia / ics