Criză economică în Moldova

În luna decembrie 2014, rata de bază a fost majorată de la 3,5% până la 6,5%. Următoarea majorare a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie 2015 - până la 8,5%. Utilizarea acestui instrument are ca scop atragerea de noi depozite la băncile comerciale în valută națională.

30 de lei pentru 1 Euro

Majoritatea caselor de schimb valutar au afișat marți un curs de schimb de 30 de lei pentru 1 Euro, față de 18 lei cât era cu câteva luni în urmă. Deprecierea bruscă a leului moldovenesc a condus la scumpiri în lanț. După ce recent s-a scumpit pâinea și pastele, legumele și energia electrică, marți s-au scumpit esențial carburanții și produsele lactate. Salariile și pensiile au rămas, însă, la același nivel, iar candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, Chiril Gaburici anticipează rețineri de salarii în perioada care urmează.

Scumpiri și deficit de medicamente

Din cauza campaniei electorale și a neînțelegerilor dintre partidele politice, Republica Moldova nu are o lege a bugetului de stat pentru 2015 aprobată, nu are guvern și nu are o majoritate parlamentară. Cel mai grav este că medicamentele s-au scumpit esențial, iar spitalele au rămas fără medicamente după ce furnizorii care au încheiat contracte cu instituțiile medicale au refuzat să-și onoreze angajamentele. Furnizorii contractați argumentează că după devalorizarea monedei naționale le este „mai convenabil” să suporte penalități pentru neexecutarea contractelor decât să activeze în pierdere, deoarece medicamentele importate sunt achitate în Euro, iar beneficiarii plătesc pentru acestea în lei conform cursului de schimb care era la data contractării (luna septembrie 2014 – 1 Euro ≈ 18 lei).

„Credem că astăzi este momentul oportun de a majora rata de bază cu 5 puncte procentuale. Înăsprirea politicii monetare are drept scop de a arăta că BNM ia măsuri în a menține rata inflaționistă la 5%. Totodată, această rată scumpește valoarea leilor moldovenești. Această rată va duce la o scumpire a creditelor în lei. Asta e regula de joc!”, a anunțat marți, guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.

Guvernatorul BNM e revoltat că scad remitențele, iar populația schimbă leii în euro

El a explicat că leul s-a depreciat în ultima perioadă „din cauza crizei economice regionale”, iar în ultimele zile situația s-a agravat din cauza „comportamentului exagerat al populației care schimbă leii în valută străină”. „Nu știu ce i-a făcut pe oameni să caute cu atâta ardoare valută! Populația refuză în ultima perioadă să vândă valută străină!”, s-a revoltat guvernatorul. De asemenea, el a deplâns reducerea remitențelor de la moldovenii care muncesc în străinătate și deficitul de valută străină de pe piață.

Guvernatorul BNM, speră că odată cu învestirea noului guvern, care depinde de votul Parlamentului (care nu are o majoritate), se va atenua panica de pe piaţa valutară a ţării. Numai că semnalele date de premierul desemnat, Chiril Gaburici (învestirea căruia se va încerca joi, 19 februarie), a lansat prognoze mai mult decât pesimiste: „Regret ceea ce se întâmplă pe piața valutară. BNM trebuia să ia măsuri constructive pentru a nu admite o astfel de depreciere. Nu exclud că această situație ar putea duce la neplata salariilor pentru bugetari și a pensiilor”.

Expert: „Ne așteaptă o criză gravă”

Și expertul economic Natan Garștea prevestește un viitor sumbru pentru Republica Moldova în următoarea perioadă. Acesta susține, într-o postare pe blogul său că, “optimist vorbind, ne așteaptă o criză mai gravă decât în 2008. Poate chiar mai gravă decât în 1998”. „Leul cade nu din cauza unor „cauze externe”, cum sugerează BNM. Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 (când totul încă era frumos și pașnic), creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11% (o nimica toată, comparativ cu Ucraina și Rusia), iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de numai 3%.

Însă după aceasta a avut loc marea „afacere” la Banca de Economii și Banca Socială, când din bănci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei. De această sumă s-a cumpărat valută, care a fost scoasă din țară (cam 1 miliard de euro). Această operațiune a fost un șoc pentru economia noastră”, susține Natan Garștea.

Se va ajunge la necesitatea capitalizării BNM?

Potrivit ex-ministrului Finanțelor, Veaceslav Negruța, „nu este exclus că Republica Moldova va ajunge în situația când însăși Banca Națională va trebui să fie capitalizată în regim de urgență”: „Mecanismul de alimentare a presiunilor pe leu este aplicat chiar de BNM prin oferirea de lichidități importante în lunile octombrie-decembrie 2014. Lichidități, oferite prin operațiuni REPO (circa 1 miliard de lei), de rând cu mijloacele de miliarde oferite celor 3 bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” – n.n.) în administrare specială, au creat așteptări proaste pe piață. O simplă verificare din partea regulatorului la băncile comerciale ar putea scoate la iveală unde au fost folosite resursele oferite de BNM. Clar că în piața valutară. Interesantă este dobânda de numai 4-5% la care oferă resurse BNM, în timp ce valorile mobiliare sunt emise la 12%. Veniturile unor bănci comerciale sunt pe seama pierderilor pentru BNM. Nu exclud să ajungem în situația când BNM va trebui capitalizata urgent”, susține Negruța.