Les Patriotes: Un partid în căutarea propriului program

Prima sarcină care-i revine președintelui de partid e cea mai importantă. Anume să-și facă formațiunea cunoscută. Aceasta s-a întâmplat cu ocazia congresului, desfășurat duminică în localitatea Arras din departamentul Pas-de-Calais, în nordul Franței. Acolo "Patrioții" ("Les Patriotes") s-au prezentat opiniei publice. Ce urmărește noul partid pe scena politică franceză? - o întrebare care își mai așteaptă răspunsul.

Nu e, ca atare, de mirare că "Patrioții" au puțini susținători: în jur de numai 3.000. Prea puțini și pentru a conferi partidului o bază economică solidă. Așa că nu s-a putut evita stabilirea unui preț de intrare la primul congres al noii formațiuni politice franceze. Altfel nu s-ar fi putut suporta chiria sălii de congres, în valoare de aproximativ 15.000 de euro. Husele de protecție pentru telefoane mobile, cu logoul partidului, vândute în internet la prețul de 24 de euro bucata, nu au umplut tocmai vistieria "Patrioților". Din acest motiv, pliantele create de centrala partidului n-au putut fi tipărite. O vor face, pe speze proprii, membrii de partid.

Chiriile de sală mai mici

Dar un început nu e niciodată ușor. Bine, însă, nu îi merge nici concurenței, respectiv partidelor franceze cunoscute, atrage atenția Florian Philippot, președintele "Patrioților". Dacă Front National (FN) își va organiza congresul apropiat în apropiere de Lille, o face pentru că în nord chiriile de sală sunt mai reduse decât la Paris.

Philippot, născut în 1981, știe probabil despre ce vorbește. Căci până acum câteva luni mai era vicepreședinte al Front National, poziționându-se pe linie ierarhică imediat după Marine Le Pen. Ruptura dintre cei doi nu s-a produs brusc, ci pe o durată de câteva luni. Anul trecut, în septembrie, Philippot a declarat că uniunea înființată de el, a "Patrioților", s-a transformat într-un partid. Cel târziu atunci, ruptura dintre Philippot și Le Pen a devenit evidentă.

FN, în anii de început

Motivul "divorțului" trebuie căutat, potrivit presei, în trecut, generat fiind de ambițiile mari, prea mari ale lui Philippot. Timp de mai multă vreme a contribuit în bună măsură la edificarea ideologică și stabilirea conducerii FN. El a fost, între altele, inițiatorul excluderii fondatorului FN, Jean-Marie Le Pen. Partidul ar trebui să fie deschis pentru păturile conservatoare, spunea Philippot în repetate rânduri. Iar acest lucru nu era posibil cu un fondator de extrema dreaptă. Argumentul a avut ecou și în cazul fiicei lui Jean-Marie Le Pen, care conduce partidul din 2011. Marine Le Pen însăși l-a exclus apoi, în 2015, din partid pe tatăl ei.

Dar Philippot a marcat cursul partidului și înainte. Când, în noiembrie 2012, pe timpul președinției lui François Hollande, a fost adoptat proiectul de lege privind căsătoria între persoane de același sex, Marine Le Pen a renunțat să-i îndemne pe membrii partidului ei, care se opuneau acestei legi, să protesteze. Aceasta ca un fel de concesie la adresa păturilor conservatoare, dornică să le atragă de partea sa. Totodată era și o concesie și un gest de prietenie la adresa lui Philippot. În decembire 2014, o revistă de bulevard a relatat că Philippot e homosexual. Acesta s-a plâns de gestul indiscret al publicației, dar a confirmat afirmația. Electoratul - de la cel conservator și până la cel de extremă dreaptă - a acceptat situația.

Drumul spre centru

Din extrema dreaptă spre centru. Acesta e drumul pe care Philippot l-a urmat și în timpul campaniei electorale dinaintea scrutinului prezidențial, în primăvara lui 2017, când a încercat, fără succes însă, s-o convingă pe Marine Le Pen să depună o coroană la mormântul fostului președinte al Franței, Charles de Gaulle, european convins. Șefa Front National a preferat să viziteze catedrala din Reims, unde-și dorm somnul de veci regii Franței, pentru mulți francezi un simbol al "Franței eterne".

Reims sau de Gaulle: aceasta reprezintă dilema Frontului Național. Partidul trebuie să se decidă între electoratului ei stabil din extrema dreaptă a peisajului politic francez și alegătorii care se regăsesc mai degrabă în centrul conservator al acestuia. O problemă pe care nici principalul strateg al FN, Philippot, n-a reușit s-o rezolve. Le Pen a pierdut în final în fața lui Emmanuel Macron, președintele carismatic al mișcării "En marche".

Înfrângerea și urmările ei

Ce ar putea însemna o înfrângere, Philippot a dat de înțeles deja cu ani în urmă. La începutul lui 2015,  declarase: "Dacă  partidul nu reușește să cucerească puterea, atunci…", fără a termina fraza. Din perspectiva actuală, a vrut probabil să spună că ar fi dispus să pornească pe alt drum. În mai 2017, încă înaintea comunicării rezultatului electoral, Philippot a înființat uniunea "Les Patriotes",  care avea să fie începutul sfârșitului relației cu Le Pen și Front National.

În ianuarie 2018, Philippot, membru al Parlamentului European, încerca, într-un orășel din nord-estul Franței, să câștige simpatizanți pentru gruparea sa. Potrivit Le Monde, politicianul era vădit stânjenit, obișnuit fiind cu marea scenă politică din Paris. Stânjenit, însă, și pentru că încă nu are un răspuns clar la întrebarea: ce urmăresc "Les Patriotes". Philippot e din totdeauna un adversar al uniunii europene monetare și pledează pentru retragerea Franței din zona euro. În rest, partidul "Patrioții" se deosebește puțin doar de Frontul Național, care nu mai e chiar atât de anti-UE (ceea ce i se datorează de fapt lui Philippot), și a alunecat mai spre centru.

În cele din urmă, "Les Patriotes" este o formațiune politică nu doar în căutare de electorat, ci mai ales în căutarea unui program de partid.

Kersten Knipp/maw