Bundestagul discută despre legislaţia privind azilanţii

Există multe probleme în politica de azil din Germania. Acum, cabinetul Merkel încearcă să sistematizeze şi ordoneze situaţia, pe care nu puţini o caracterizează ca fiind "haosul refugiaţilor". Potrivit Oficiului Federal de Statistică, 1,1 milioane de refugiaţi au ajuns în Republica Federală, în 2015, dar numai o jumătate de milion dintre aceştia au depus cerere de azil.

Alte persoane au intrat pe teritoriul federal, fără a fi înregistrate. Există, în momentul de faţă, cinci autorităţi care pot înregistra refugiaţi. Datele obţinute de acestea nu sunt însă compatibile: programele de computer cu care lucrează sunt diferite şi nu sunt conectate la o reţea comună. Astfel încăt, pe lângă persoanele care nu au fost înregistrate nicăieri, există cazuri de înregistrări multiple.

O nouă lege ar urma să îmbunătăţească schimbul de informaţii. Scopul? Înregistrarea într-un registru central al străinilor, la care să aibă acces toate autorităţile. Pe lângă datele personale, vor fi salvate şi alte informaţii: amprente, ţara de origine, număr de telefon mobil, informaţii despre vaccinări, radiografii şi ate date medicale, detalii despre pregătirea şi calificările profesionale ale solicitanţilor de azil.

"Digitalizarea" datelor personale

Autorităţile speră ca prin prelevarea amprentelor să obţină identificarea clară a persoanelor. Prin urmare, toate oficiile implicate vor fi dotate cu aşa numitul sistem "Fast-ID" (de comparare rapidă a amprentelor), care ar putea uşura şi obţinera datelor de la Poliţie. Serviciile de informaţii interne nu vor avea acces la aceste date.

Autorităţile din Bavaria au prelevat de la bun început amprentele noilor veniţi. Aşa prevede legislaţia europeană, pentru a putea aplica "Tratatul de la Dublin", care stipulează că o persoană va fi trimisă în primul stat comunitar prin care a pătruns în spaţiul Uniunii Europene. Până în acest moment însă, amprentele nu pot fi accesate de pe întreg teritoriul Germaniei.

Urmează fixarea "domiciliului obligatoriu"?

Legea a fost analizată de membrii comisiei de specialitate din Bundestag şi de experţi din afara Legislativului. Un reprezentant al Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) a salutat proiectul legislativ, întrucât întruneşte trei cerinţe: identificarea clară, evitare informaţiilor duble şi o mai bună coordonare. Potrivit prevederilor, coordonarea ar fi îmbunătăţită prin stabilirea unui domiciliu obligatoriu pentru azilanţi, domiciliu care să fie şi stocat în sistemele informaţionale ale autorităţilor.

În Germania, refugiaţii sunt repartizaţi după un sistem probat, dar nu toţi respectă sistemul, astfel încât, la scurt timp, se mută din localităţile mici, în care au fost trimişi, în oraşele mari.

Pentru a evita aceste mutări necontrolate, începând din luna februarie, legislaţia prevede eliberarea unor acte de refugiat doar în locaţia în care aceştia vor fi trimişi. Într-un al doilea pas, plăţile sociale vor fi acordate doar pe baza actului de refugiat.

Propunerea a fost criticată, întrucât refugiaţii nu ar trebui forţaţi să rămână în zonele defavorizate economic, unde nu există locuri de muncă. Organizaţia "Pro Asyl" consideră că "domiciliul obligatoriu" ar îngreuna integrarea pe piaţa muncii şi în societate.

Care sunt urmările noului document de refugiat?

Noua lege ar putea să scoată Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi de sub avalanşa de cereri de azil, la începutul anului fiind înregistrate nu mai puţin de 660.000 de astfel de cereri care ar trebui rapid soluţionate. Nu mai puţin de 900 de angajaţi ai oficiului sunt ocupaţi exclusiv cu înregistrarea noilor veniţi, astfel încât o nouă lege este binevenită. Şeful celei mai mari instituţii pentru străini din Germania, Engelhard Mazanke din Berlin, a explicat că prelucrarea unei cereri de azil durează în medie cinci luni, perioadă în care ar urma să fie valabil documentul de refugiat.

Asupra drepturilor pe care le-ar implica un astfel de document au existat mai multe opinii, în discuţiile din comisia de specialitate. Judecătorul de la Curtea Adimistrativă, Hans-Hermann Schild, s-a referit la o "tolerare factuală". Ole Schröder, secretar de stat în Ministerul de Interne, a respins formularea. Schild a prognozat o avalanşă de procese, întrucât acest tip de tolerare ar implica şi alte facilităţi sociale. În treacăt, el a menţionat că - pe baza dreptului european - solicitarea de azil trebuie depusă după cel târziu opt zile. Deşi nu există încă prea multe procese, mulţi avocaţi văd deja o şansă de câştig în actuala evoluţie.

Dezbaterile finale asupra legii sunt programate pentru sfârşitul acestei săptămâni. Din luna februarie, noua lege ar urma să intre în vigoare pe tot teritoriul Germaniei.