Lecţii neînvăţate

Editorialiştii remarcă o modificare de ton în discursurile liderilor occidentali care cu doar cîteva zile în urmă păreau decişi să pedepsească neîntîrziat regimul de la Damasc, cu sau fără mandatul ONU, pentru încălcarea liniei roşii care interzice utilizarea armelor chimice. Care să fie explicaţia cotiturii survenite?

S-au speriat cumva Londra şi Washingtonul de propriul curaj? se întreabă DIE PRESSE. Au uitat oare Washingtonul, Londra şi Parisul că în vremuri de criză, calmul şi sîngele rece sunt cele mai preţioase calităţi, ar suna retorica întrebarea căreia NEUNE OSNABRUECKER ZEITUNG îi dă răspunsul aşteptat. Da au cam uitat şi prin retorica lor belicoasă anunţînd că Siria va fi supusă unui atac militar limitat, au stîrnit panică în întreaga regiune: mii de oameni au pornit în pribegie, armatele statelor vecine cu Siria au intrat în stare de alertă iar adversarii s-au simţit îndrituiţi să profereze la rîndul lor agresive ameninţări cu riposte dure. Acum, puterile occidentale dau înapoi, iar credibilitatea Americii depinde de ceea ce va urma după pripitele ameninţări. Cert este, conchide cotidianul german, că Washingtonul, Londra şi Parisul s-au automanevrat într-un impas din care nu prea mai au cum ieşi cu prestigiul neşifonat.

Aceasta şi fiindcă în absenţa unui cadru legal lipsit de echivoc şi a unor rezultate indubitabile ale investigaţiilor şi expertizei ONU o intervenţie militară în Siria devine mai mult decît îndoielnică, mai ales că Londra şi Washingtonul au comunicat că scopul unei astfel de misiuni limitate nu ar fi răsturnarea ci doar slăbirea şi intimidarea dictatorului Assad. Or, conchide editorialistul cotidianului MÜNCHNER MERKUR, faptul că atingerea acestui scop minim necesită recurgerea la forţa armelor, este o declaraţie de faliment a diplomaţiei.

Cît despre încercarea de a obţine din partea ONU un mandat pentru această intervenţie militară, şi ea pare sortită eşecului ştiindu-se că Rusia şi China vor uza de veto. Mai rău încă, duce SÜDDEUTSCHE ZEITUNG mai departe ideea: Moscova a fost şi cea care a zădărnicit sporirea presiunii împotirva reigmului de la Damasc. De altfel toată lumea ştie că fără Rusia, Siria nu mişcă un deget iar Rusia nu iese din front fără vrerea lui Putin care, blocînd deciziile în Consiliul de Securitate ONU s-a simţit şi mai puternic.Pe termen lung însă, politica Kremlinului distruge comunitatea statelor lumii la fel cum războiul civil, devastează Siria.

Unde, o mare putere îşi arată muşchii. O putere, scrie LE MONDE care în urmă cu doi ani ar fi putut să-l pună la punct pe Assad, ar fi putut media dialogul dintre guvernul de la Damasc şi opoziţie, o opoziţie care pe atunci nu era încă infestată cu morbul islamismului războinici. Această putere ar fi putut juca un rol mare dar a preferat să facă o cea mai proastă politică şi acum ea poartă greaua răspundere pentur faptul că regimul de la Damasc a încălcat un tabu, recurgînd la armele chimice.Această putere este Rusia, ea îi antrenează şi înarmează pe militarii sirieni.

Pentru un alt ziar francez, LA VOIX DU NORD imperativul momentului este răbdarea: trebuie aşteptate concluziile investigaţiei efectuate de experţii ONU şi fiindcă între timp, unii şi-au amintit de lecţia amară a invaziei în Irak, în 2003.

Pe care o evocă şi MAGYAR NEMZET, adăugîndu-i episodul bombardării Jugoslaviei tot fără mandat ONU. Ignorarea dreptului internaţional este în optica ziarului citat nu doar inacceptabilă moral ci pasibilă să declanşeze evoluţii incontrolabile, destabilizatoare, într-o regiune deja periclitată, cum s-a şi întîmplat în cazul Irakului.

In Germania, ziarele continuă să tematizeze situaţia catastrofală din cartierele unor oraşe precum Duisburg, Dortmund ori Köln, unde migranţi de etnie roma, din Bulgaria şi România, locuiesc în mizerie şi promiscuitate. Cotidianul TAZ descrie situaţia din cartierul Rheinhausen Bergheim din Duisburg, insistînd asupra instrumentalizării ei de către partidul „Pro Deutschland”, de extremă dreaptă. Membrii şi simpatizanţii acestuia au demonstrat purtînd pancarte pe care se putea citi „Mai multă educaţie, mai puţină migraţie”, „Intoleranţă la abuzarea dreptului la azil”. Manifestaţia a fost contracarată de demonstranţi de extremă stîngă dar şi de social democraţi. Iar primarul oraşului Duisburg a revendicat reintroducerea legii care nu mai permite revenirea în Germania, a celor care au fost retrimişi în ţările lor de origine după ce au comis delicte penale.

KÖLNER STADTANZEIGER relevă la rîndul său că migranţii din România şi Bulgaria nu se bucură de ospitalitate din partea germanilor dar că, în acelaşi timp, integrarea acestora este o răspundere colectivă.