Le Pen vrea să-i vrăjească pe toți

Marine Le Pen are o problemă: în sondajele de opinie se află încă cu 40-60 de procente în spatele rivalului Emmanuel Macron. Iar spre deosebire de prognozele pentru prezidențialele din SUA și cele pentru referendumul de Brexit din Marea Britanie, care au indicat rezultatele greșite, sondajele dinaintea primului tur al prezidențialelor din Franța au fost extrem de precise.

Le Pen încearcă deci să câștige alegători pe ultima sută de metri, înaintea turului decisiv de duminică. Strategia sa? Ea încearcă să-i atragă pe toți nehotărâții care de regulă votează cu conservatorii sau cu stânga, dar care sunt măcar parțial interesați de programul ei. Și e vorba de mulți cetățeni de acest tip.

Unul din candidații perdanți după primul tur și-a instruit chiar pe față alegătorii să voteze pentru Le Pen în turul doi. Este vorba de Nicolas Dupont-Aignan, un eurosceptic de factură gaullist-republicană. Acesta primise însă doar 5% din voturi în prima rundă de votare. Partidul său nu este deloc la unison cu această recomandare, dar doamna Le Pen i-a promis că îl va numi premier pentru acest gest, dacă va câștiga duminică.

O stângistă pentru susținătorii Stângii

Din punct de vedere numeric, pentru Le Pen sunt mult mai interesanți alegătorii care s-au pronunțat pentru reprezentantul stângii extreme, Jean-Luc Mélenchon. Acesta a obținut aproape 20% din voturi. Mélenchon este adversarul globalizării, pledează pentru o intervenție sporită a statului în economie și este dușman declarat al politicii europene de economisire, pentru care ar fi de vină Germania. Exact aceasta este însă și poziția lui Le Pen. Mélenchon a ezitat mult până să le recomande alegătorilor săi să nu voteze cu Marine Le Pen. Despre Macron, niciun cuvânt.

Potențialul Stângii franceze s-a văzut clar și la demonstrațiile de 1 mai, mai ales în comparație cu manifestațiile similare de Ziua Muncii din urmă cu 15 ani. Atunci, candidat în turul decisiv era tatăl doamnei Le Pen, Jean-Marie. Acesta a fost învins categoric de conservatorul Jacques Chirac, după ce toate partidele franceze au strâns rândurile pentru a evita ca naționalistul radical să ajungă președinte. Azi, politica franceză este extrem de divizată, mai ales la stânga eșichierului.

Două sindicate - CFDT și Unsa - au făcut apel la membrii lor să voteze cu Macron. Pentru alte trei sindicate, printre care și cel mai mare, CGT, fostul bancher liberal este sinonim cu Marele Capital. Prin urmare, aceste trei sindicate nu recomandă un vot pro-Macron. O prezență scăzută la urne ar ajuta-o serios pe Le Pen, pentru că ea își poate mobiliza mult mai bine tabăra sa electorală.

O moderată pentru conservatori

La fel de promițător pentru Le Pen este rezervorul electoral al republicanului Fillon. Conservatorul François Fillon a primit în primul tur tot cam 20% din voturi. Dacă de stângiști o apropia politica sa economică, Le Pen are în comun cu conservatorii poziții în teme ca securitatea, migrația, identitatea națională. La un discurs de 1 mai, Le Pen a arătat cât de tare se străduiește să se folosească de acest potențial oferit de electoratul conservator.

Unii ascultători bine informați au avut impresia, la unele pasaje, că au mai auzit aceste cuvinte. Și chiar le-au auzit: Fillon vorbise în urmă cu două săptămâni tot despre Franța "celor trei granițe maritime" și l-a citat pe fostul premier Georges Clemenceau, care numise Franța drept un "soldat al idealului".

Într-un pasaj referitor la Germania, Le Pen a adus un mic adaos față de Fillon. Ambii au vorbit despre Rin ca graniță a "lumii germanice", o lume cu care Franța a avut atâtea conflicte în istorie, dar cu care acum colaborează, "atât timp" - și aici diferă Le Pen de Fillon: "cât ne recăpătăm statutul de aliați și nu suntem priviți drept subordonați sau sclavi".

Echipa de campanie a doamnei Le Pen nici măcar nu neagă că aceasta l-ar fi copiat pe Fillon. Tovarășul de viață al Marinei Le Pen, Louis Aliot, a declarat pentru televiziunea LCI: "Cred că avem în comun cu o parte dintre conservatori viziunea identității naționale și independenței."

Pentru a-și extinde plaja electorală, Marine Le Pen a renunțat se pare public să mai susțină renunțarea neapărată de moneda euro, o măsură respinsă de 70% dintre francezi, conform sondajelor. Această retragere din uniunea monetară ar rămâne un obiectiv, a spus vicepreședintele Frontului Național Philippot, dar Le Pen nu a mai spus că aceasta reprezintă o "condiție".

Macron ca "ultimă șansă" înaintea "aventurii mortale cu populismul"

Marine Le Pen încearcă deci în continuare să izgonească demonii din partidul ei, printre măsurile în acest sens fiind și excluderea propriului tată din formațiune. Politoloaga franceză Cécile Alduy spune: "Le Pen are pentru toate taberele câte ceva de oferit." În principal, ea a reușit să se prezinte drept reprezentantă a oamenilor de rând, mișcare prin care a devenit un fel de substitut al comuniștilor. S-a folosit iscusit și de faptul că este femeie. Într-un video electoral, Le Pen a declarat că, "în calitate de femeie", ar fi îngrijorată de Islamul fundamentalist iar "ca mamă" și-ar face griji pentru viitor. Afirmații, crede Alduy, care sună "mai puțin agresiv" decât programul ei electoral și decât pozițiile tatălui său Jean-Marie.

Toate acestea însă nu vor fi de ajuns pentru o victorie a doamnei Le Pen la votul de duminică, potrivit sondajelor actuale. Dar unii experți privesc deja spre alegerile viitoare. Christophe Barbier de la revista politică "l'Express" crede că totul depinde acum de mandatul lui Emmanuel Macron, care trebuie să fie unul de succes: "Dacă Macron va eșua, următoarea președintă a Franței se va numi Marine Le Pen sau (nepoata sa) Marion Maréchal Le Pen. Este ultima șansă ca Franța să se repună pe picioare, înaintea unei aventuri mortale cu populismul." Dacă Marion Maréchal-Le Pen, acum în vârstă de 27 de ani, se va decide cândva să candideze, ar fi a treia generație a familiei Le Pen care încearcă să ajungă la Palatul Elysée.

Autor: Christoph Hasselbach