Lampedusa: Ce învăţăminte trag UE şi Italia?

Sharif stă la umbra unui zid de beton din incinta lagărului pentru imigranţi din Marina Granda, la marginea de vest a insulei Sicilia. El trăieşte acolo de un an de zile. La capătul unei călătorii plină de peripeţii, a acostat cu o barcă pe insula Lampedusa, fiind internat, într-un târziu, în lagărul sicilian. Ţara sa de provenienţă este Somalia. "Acolo sunt probleme, e război şi cine ştie când se va încheia. Şi în Italia este greu pentru cei ca noi, dar tot e mai bine decât în ţara natală", declară Sharif.

El trăieşte împreună cu alţi 100 de bărbaţi într-un dormitor mare. Îi este permis să iasă din lagăr, dar oraşul cel mai apropiat, Trapani, se află la kilometri depărtare. Sharif nu ştie când îi va fi permis să înceapă o nouă viaţă în Europa. Cel mai recent val de imigranţi clandestini sosiţi pe mare în Italia, a făcut ca perioada de prelucrare a unei cereri de azil să se dubleze. Recent, Sharif a aflat că ar mai putea aştepta în lagăr până la un an, fiindcă birocraţia italiană este suprasolicitată.

Prizonieri fără drepturi

Lui Sharif îi trebuie aşadar multă răbdare. Mult mai greu le este însă imigranţilor internaţi într-unul din lagărele de identificare şi expulzare, care sunt, fără excepţie, suprapopulate. În acele aşa-numite "CIE", imigranţii ilegali pot fi reţinuţi până la 18 luni, fără proces, în scopul identificării, după cum se spune. Cine poate, evadează, escaladând gardurile de sârmă, înalte de patru metri. Un italian care trăieşte în vecinătatea CIO din localitatea siciliană Trapani Milo a relatat: "Tocmai au evadat câţiva africani, care au fugit încotro vedeau cu ochii. Asta se întâmplă între timp în fiecare zi. Noaptea nu mai pot dormi din cauza zgomotelor care se aud din lagăr. Cei internaţi acolo ţipă şi se revoltă."

Sistemul italian de imigraţie este complet suprasolicitat. În timp ce statul încearcă să-i descurajeze pe imigranţi prin metode punitive severe, mulţi reuşesc să fugă din lagăre imediat ce au sosit pe tărâm italian. Paznicii recunosc că nu au ce face în faţa evadărilor a sute de imigranţi, fiindcă sunt în inferioritate numerică şi nu vor să recurgă la forţă. În plus, cei care evadează fac loc în lagăr, fără să vrea, noilor veniţi. Pe acest fundal, ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, membru al formaţiunii de centru-dreapta, PdL, a anunţat construcţia unor noi lagăre, în aşa fel încât să fie atinsă capacitatea de 16.000 de locuri la nivel naţional.

Rămâne de văzut dacă prin aceasta se va schimba faptul că majoritatea imigranţilor pornesc spre alte ţări europene şi fără actele emise de statul italian. De aceea, Alfano a anunţat concomitent o masivă iniţiativă a Italiei împotriva normelor juridice europene în domeniu, potrivit cărora orice imigrant trebuie să rămână în ţara europeană în care a sosit mai întâi. "Sicilia nu este numai frontiera Italiei, ci şi graniţa externă a UE. Imigranţii doar nu acostează aici pentru a se întinde la plajă. Ei vor să ajungă cât mai repede în alte ţări europene unde trăiesc rudele lor. De aceea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a modifica normele europene. UE doar nu poate cere Italiei să se ocupe singură de imigranţi, fără a mişca niciun deget", a afirmat Alfano.

Există însă critici legate şi de legislaţia italiană, care interzice de exemplu pescarilor să ia la bordul ambarcaţiunii lor imigranţi clandestini, dacă barca acestora pluteşte. Pescarii trebuie doar să informeze centrala din Roma, care alarmează la rândul ei paza de coastă. Această întârziere provocată de procedura greoaie, i-a costat probabil viaţa pe mulţi din cei înecaţi zilele trecute în faţa coastelor Lampedusei.

În urma tragediei, Comsia Europeană şi-a anunţat marţi voinţa de a organiza o operaţiune de amploare, de securitate şi salvare în Marea Mediterană, din Cipru şi până în Spania. Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, în deschiderea reuniunii miniştrilor de Interne europeni ce se desfăşoară în prezent la Luxemburg, consacrată migraţiei clandestine.