Kosovo, ghetou cultural european
15 noiembrie 2012Biroul din Priştina al graficianului Rrezeart Galica, în vârstă de 31 de ani, este situat foarte aproape de centrul oraşului. Descris ceva mai exact, biroul este de fapt o cameră aflată la subsol, prin ferestrele căreia abia dacă poate intra lumina.
Galica este cunoscut în Kosovo pentru pancartele sale pictate cu sloganuri politice dintre cele mai vitriolante şi totodată uşor de reţinut. Vizaţi de fronda artistului kosovar sunt cu precădere reprezentanţii organizaţiilor internaţionale din ţara sa, structuri a căror misiune, spune graficianul, a eşuat.
Protest cultural
Galica nu s-a sfiit să arate reporterilor care l-au vizitat un colaj prezentat la expoziţia sa de la Berlin, care s-a desfăşurat la începutul acestui an. Este vorba despre o pancartă pe care kosovarul a scris "No more" ("ajunge!").
Materialul a fost realizat cu ajutorul a 39 de vize de călătorie din paşapoartele unor conaţionali. Galica spune că a dat sfoară în ţară pentru a aduna cât mai multe copii ale unor asemenea vize. Pe alocuri, colajul este însoţit şi de cuvântul "Rejected" (respins) şi se adresează tuturor kosovarilor care au avut ghinionul de a nu primi vize de călătorie în vest.
"Prin astfel de lucrări vreau să arăt cât este de izolat Kosovo de restul lumii, dar şi să exprim dorinţa noastră de a călători liber", spune kosovarul.
De altfel, "lucrarea" lui este rezultatul mâniei care l-a cuprins atunci când, fiind în pragul de a-şi deschide o galerie în Franţa, s-a trezit că nu primeşte viză, fiind nevoit să rămână acasă.
Realităţi politice
"Tinerii europeni" - acesta este sloganul de ţară al Kosovo. E drept, ţara este tânără, declarându-şi independenţa cu 5 ani în urmă. Kosovarii însă nu se simt defel cetăţeni ai Europei unite, spune Galica. Nu doar pentru că cinci state UE nu au recunoscut până în prezent Kosovo, însă nici la nivel internaţional situaţia nu este mai roză. Chiar şi Sudanul de Sud, care a devenit stat independent acum un an, a fost recunoscut de mai multe state ale lumii în comparaţie cu fosta provincie sârbească.
Cu atât mai supăraţi sunt kosovarii cu cât tuturor cetăţenilor din ţările din sud-estul Europei le-au fost relaxate condiţiile de obţinere a vizei. Anul acesta în iunie, în cadrul discuţiilor privind renunţarea la viza solicitată kosovarilor pentru călătoriile în UE au fost reiterate solicitările Comisiei la adresa autorităţilor de la Priştina: combaterea crimei organizate şi a corupţiei, o mai bună protecţie a datelor personale, etc.
Blerta Zeqiri, o tânără regizoare, consideră că de vină pentru izolarea ţării nu sunt organizaţiile internaţionale acuzate de Galica. "Este clar că nu am atins standardele cerute de CE. Ne confruntăm cu numeroase probleme care trebuie rezolvate. Legi avem, însă ele nu sunt aplicate". Tocmai de aceea, Blerta Zeqiri, care a cunoscut succesul cu peliculele sale inclusiv în Europa, spune că poate înţelege de ce "europenii nu îi consideră pe kosovari parte din comunitatea lor".
Cu câteva săptămâni în urmă, guvernul de la Priştina a prezentat Comisiei Europene un raport privind progresele înregistrate în implementarea măsurilor cerute de UE. Documentul n-a fost făcut public, însă se crede că negocierile privitoare la relaxarea condiţiilor de obţinere a vizei de călătorie în UE pentru kosovari vor mai dura încă vreo câţiva ani buni.