Justiția moldovenească, cea mai coruptă din lume

Moldova s-a clasat pe ultimul loc în clasamentul global privind corupția în sistemul judecătoresc – locul 144. Moldova stă cel mai prost la capitolul „plățile ilegale și mita pentru obținerea hotărârilor judecătorești favorabile”. Totodată, experții au constatat că justiția din Republica Moldova este lipsită aproape în totalitate de independență. La acest capitol, Republica Moldova s-a clasat pe locul 141. Chiar dacă este cea mai săracă țară din Europa, banii publici se cheltuiesc în Moldova foarte ineficient. Moldova ocupă locul 102 la capitolul „risipa banilor publici”.

UE face eforturi enorme pentru a îmbunătăți starea de lucruri din justiția moldovenească, dar deocamdată, la nivelul societății, nu se simte nici un impact. Sondajele arată că cetățenii percep justiția ca pe un domeniu ce degradează într-un ritm șocant.

Sprijin fără precedent din partea UE

În luna iunie 2013, UE s-a angajat să sprijine financiar, în tranșe, reformarea justiției din Republica Moldova cu 60 milioane de euro – un gest fără precedent în raport cu o țară non-membră a UE. Banii sunt destinați pentru reformarea justiției moldovenești – o condiție esențială pentru implementarea agendei de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În luna septembrie 2014, UE a anunțat că a tăiat cu aproape 2 milioane de euro ultima tranșă virată Moldovei din cauza nereformării procuraturii și a unor restanțe în reformarea justiției.

Ministrul moldovean al Justiției, Oleg Efrim, susține că Strategia de reformare a justiției a fost implementată în proporție de 60%, dar insistă că actuala guvernare este singura care a pornit reforme sistematice în justiție. ”Faptul că UE a tăiat recent finanțarea cu aproape 2 milioane de euro este o dovadă că UE oferă, dar și cere reforme. Am ratat acești bani din cauza întârzierii reformelor la Procuratură”.

Reforme mimate

Pe de altă parte, procurorul general Corneliu Gurin ne-a asigurat că Procuratura se reformează: „Lucrurile în privința reformării Procuraturii nu stagnează. Implementăm reformele de rând cu celelalte instituții ale statului”, a menționat el.

Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola a reacționat: „Nu vreau să comentez spusele procurorului Gurin. Vreau doar să menționez că încă mai văd probleme majore atât în ceea ce privește independența justiției, cât și în privința funcționării Procuraturii. Dacă vorbim de lupta cu corupția în sistemul judiciar – a fost creat cadrul juridic. Și noi am salutat acest lucru, inclusiv în ceea ce privește testarea integrității. Dar realitatea „pe teren” ne arată că problemele ce țin de reputația justiției persistă. Oamenii nu au siguranța că-și vor dobândi dreptate în instanțele judiciare”, ne-a spus Pirkka Tapiola. În ceea ce privește Procuratura, el a subliniat: Adevărat, Parlamentul a adoptat recent Concepția de reformare a Procuraturii. Dar în Parlament se află proiectul de lege care ar face posibilă implementarea acestei reforme. Acest document urmează să fie expertizat de Comisia de la Veneția, iar recomandările Comisiei de la Veneția trebuie luate în considerație, pentru a obține o lege ce ar reglementa activitatea Procuraturii și a procurorului general compatibilă cu standardele Consiliului Europei. Dar legea încă urmează să fie adoptată și implementată. Deci mai e de muncit! (...) Amintiți-vă de tradiția sovietică – atunci când influența politică asupra procurorilor și judecătorilor era foarte mare. Această tendință se menține în societățile în tranziție și, astfel, apar legături de interes, afaceri pe care noi le vedem în politică. Și este foarte greu să ieși din această capcană. Fără aceasta, însă, țara nu va cunoaște o dezvoltare europeană, nu va cunoaște prosperitatea”, a conchis oficialul european.