Istoria retragerilor din Afganistan semnalează destabilizare

Pentru Germania, 2014 - termenul stabilit pentru retragerea definitivă a misiunii militare internaţionale - nu înseamnă sfârşitul poveştii din Afganistan. Cancelara Angela Merkel a declarat, în această dimineaţă, în faţa Bundestagului, că Republica Federală va sta alături de ţara de la poalele Hindukuşului şi după ce mandatul internaţional va fi luat sfârşit. Berlinul, a explicat şefa Executivului german în faţa deputaţilor, nu îşi poate permite ca Afganistanul să redevină o sursă de pericol terorist: "Este important să ne aducem aminte că suntem în Afganistan pentru Afganistan dar şi pentru propria noastră securitate. Şi nu dorim să avem, după 2014, un stat instabil şi deschis terorismului internaţional".

Viitorul relaţiei dintre Germania şi Afganistan va fi schiţat cu ocazia apropiatei conferinţe ce va avea loc, în primele zile ale lui decembrie, la Bonn - acolo unde, cu exact zece ani în urmă, la puţin timp după ce terorismul internaţional devenea epicentrul întregii evoluţii globale, avea loc prima reuniune a comunităţii internaţionale având ca obiectiv elaborarea unei strategii de dezvoltare post-talibană a ţării din inima Asiei. De altfel, Peter Wittig , ambasadorul Germaniei pe lângă Naţiunile Unite, a solicitat, luni, forului internaţional să nu considere transferul autorităţii către administraţia de la Kabul şi din provincii drept punct terminus al misiunii sale.

Încetarea angajamentului asumat de Bundeswehr în Afganistan urmează să se desfăşoare în mai multe trepte - pornind de la 450 de militari retraşi la începutului anului viitor. În acest moment, misiunea armatei federale include un efectiv de 5350, personal militar şi civil.

La conferinţa de la Bonn şi-au anunţat participarea peste 100 de delegaţii, mare parte dintre ţările prezente fiind reprezentate la nivel de miniştri de Externe. Întâlnirea este cu atât mai importantă cu cât Banca Mondială tocmai ce a lansat un avertisment cu privire la iminenţa unui colaps al Afganistanului, în absenţa unui angajament economic internaţional pe termen lung. Într-un raport publicat marţi seara, Banca Mondială a subliniat că Afganistanul a primit, în ultimul an, 15,7 miliarde de dolari în formă de asistenţă. Suma a reprezentat 90% din cheltuielile publice şi este cam echivalentul produsului intern brut al ţării. "Istoria recentă a demonstrat că fluctuaţiile şi, mai ales, întreruperea bruscă a asistenţei internaţionale s-au dovedit extrem de periculoase şi au destabilizat Afganistanul", se arată în documentul Băncii Mondiale. În plus, transferul de autoritate va obliga statul la cheltuieli suplimentare ce vor accelera pericolul unei prăbuşiri economice şi financiare.

Autor: Cristian Ştefănescu / Phoenix, AP, DPA
Redactor: Medana Weident