Israelul, Holocaustul, antisemitismul

Holocaustul nu priveşte doar familiile celor aproximativ 6 milioane de evrei asasinaţi, doar pentru că erau evrei, de către nazişti şi aliaţii lor fascişti din Europa. Holocaustul nu-i interesează exclusiv nici pe făptaşii exterminărilor şi pe urmaşii lor. Dimpotrivă, cel mai atroce şi mai amplu genocid din istorie, declanşat cândva în numele poporului german, constituie un subiect esenţial pentru întreaga umanitate.

Preşedintele american Obama de pildă a reliefat la un moment dat că din Holocaust se desprinde „un apel adresat tuturor popoarelor, să împiedice genocidul şi să se opună cu toate forţele antisemitismului şi prejudecăţilor, indiferent de forma în care apar".

Toate acestea nu împiedică statul evreu să comemoreze din 1951 încoace Iom Ha-Şoa, Ziua Holocaustului, cum i se spune în ebraică.

Azi vuietul sirenelor a umplut Ţara Făgăduinţei, oprindu-i în loc pe israelieni. Viaţa cetăţii evreieşti s-a oprit în loc, oamenii au rămas ţintuiţi locului pe străzile marilor şi micilor sate şi oraşe, maşinile au frânat, şoferii şi pasagerii lor au coborât din ele, bărbaţii, femeile şi copiii au rămas tăcuţi lângă automobilele lor. În memoria celor 6 milioane de victime ale Holocaustului drapelele israeliene au fost coborâte în bernă. La Yad Vashem, cel mai mare memorial al Holocaustului din lume, preşedintele statului evreu, Shimon Peres, i-a evocat pe cei ucişi.

"Acest foc va continua să ardă în sufletele noastre ca un adio imposibil de la cei 6 milioane de fraţi ai noştri, bărbaţi, femei şi un milion şi jumătate dintre copiii noştri, un potenţial enorm de viaţă, de talent, care a fost nimicit. O pierdere ireparabilă."

La rândul său premierul Netanyahu s-a întrebat în ce măsură lumea a înţeles cu adevărat lecţiile istoriei. Împotriva naziştilor lumea nu s-a ridicat la timp. Nu se întâmplă oare acelaşi lucru în prezent cu extremiştii iranieni şi ambiţiile lor nucleare?

"Liderii Iranului se grăbesc să fabrice bombe atomice şi-şi manifestă deschis intenţia de a lichida Israelului. Or, nu se aude nicăieri acel decisiv protest, acea condamnare vehementă, acel strigăt de indignare aşteptat. Lumea se comportă ca întotdeauna. Ceea ce ne revoltă e tocmai lipsa revoltei", a reliefat primul ministru israelian.

În Knesset, parlamentul israelian, deputaţii au dat citire numelor rudelor lor ucise în Holocaust. Manifestări similare, menite să redea identitatea celor ucişi în masă, transformaţi în cenuşa crematoriilor sau îngropaţi în anonimitatea gropilor comune au avut loc luni, pretutindeni, în Israel.

În fine, au fost elogiaţi supravieţuitorii Holocaustului pentru efortul lor de a se dezbăra de deznădejde, de a-şi regăsi curajul ca să-şi dureze familii şi să pună umărul la edificarea statului evreu modern.

Că antisemitismul care a determinat Holocaustul nu este un fenomen depăşit reiese din ultimul raport anual al Universităţii de la Tel Aviv. Oamenii de ştiinţă au înregistrat peste 1.100 de excese antisemite, de la acte de vandalism, la incendieri şi maltratări de evrei. Numărul acestora este mai mare decât oricând în ultimii 20 de ani, când s-a început înregistrarea unor astfel de incidente. O amplificare notabilă a manifestărilor antisemite s-a constatat îndeosebi în Franţa şi Marea Britanie, iar făptaşii musulmani au început să-i depăşească numeric pe neonazişti şi extremiştii de dreapta.

Autor: Tim Assmann /Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz