Islamism în vremuri speciale

Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă, nu fără o bună doză de uimire, această susţinere insolită atribuită de social-democraţi şi ecologişti raidurilor americane contra teroriştilor Statului Islamic. Ba chiar şi unii comunişti s-au găsit să salute paraşutările americane de alimente destinate creştinilor şi yezizilor ameninţaţi de teroriştii islamiţi suniţi cu genocidul. Un elogiu care, aparţinând şefului grupului parlamentar al Partidului „Stângii”, din Bundestag, este, s-o recunoaştem, o rara avis.

Pornind de aici, ziarul conservator din Frankfurt critică scrupulele morale afişate de guvernul de la Berlin. Care, altfel decât executivele de la Washington, Paris şi Londra, insistă, sub motiv că Germania nu exportă arsenale în zonele de criză, să refuze să livreze arme kurzilor, singurii în stare să le ţină piept teroriştilor. „Berlinul nu se simte obligat, chiar ca America, să intre în acţiune spre a frâna riscul unui genocid”, mai relevă ziarul din Frankfurt, care pune sub semnul întrebării realismul şi pragmatismul unei asemenea atitudini.

Acelaşi ziar trimite şi la criticile adresate preşedintelui american Obama de către fosta sa şefă a diplomaţiei, Hillary Clinton, care i-a reproşat lipsa unei politici externe coerente şi „i-a condamnat ezitările, afirmând că şeful Caeei Albe e complice la succesele repurtate de terorişti”. E, potrivit ziarului din Frankfurt, „o învinuire grea. Nu e posibil să răspunzi într-o doară la întrebarea cu privire la oportunitatea unei intervenţii în conflicte militare. Dar e în orice caz nevoie să răspunzi.”

La stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau şi Süddeutsche Zeitung susţin puncte de vedere similare, cel din urmă reliefând că nu e posibil să nu li se livreze arme kurzilor. Ziarul de stânga din München subliniază că bombardamentele americane nu vor putea dura luni şi ani de zile, că nici europenii şi nici americanii nu vor să disloce în Irak trupe terestre şi că e nevoie de kurzi să zăgăzuiască avansul teroriştilor islamişti. Dar cotidianul bavarez crede că şi kurzii ar putea deveni, la rândul lor, un pericol pentru alţii, o aluzie la Turcia islamistă.

Presa occidentală, care laudă numirea unui nou premier irakian, în locul lui al Maliki, liderul şiit discreditat de politica sa sectară, se ocupă pe larg şi de situaţia din Turcia, al cărei premier islamist, Erdogan, a câştigat votul popular, devenind preşedinte.

Nu puţini analişti din vest se tem că Erdogan, care şi-a pus pe butuci statul de drept, distrugând justiţia independentă şi separaţia puterilor, nu se va opri înainte de a edifica în Turcia o dictatură personală, pură şi dură.

Totuşi, după cum constată, nu fără amărăciune, Die Welt, „nu e posibil să aperi democraţia în contra alegătorilor. Ei au decis, iar votul lor trebuie respectat. Chiar dacă Uniunea Europeană nu trebuie, din această cauză, să-şi trădeze propriile valori şi idealuri” de libertate şi democraţie.

Badische Neueste Nachrichten nu-şi poate escamota scepticismul. „Ca preşedinte, Erdogan ar avea sarcina de a reprezenta întreaga naţiune, nu doar o parte a ei. Or, discursul rostit de el după victorie, potrivit căruia el, Erdogan, ar intenţiona să pună capăt erei polarizărilor şi duşmăniilor şi să lucreze pentru reconcilierea diferitelor grupuri ale societăţii, a provocat scepticism în rândul criticilor săi”.

Alţi observatori se ocupă de intensa dezbatere izbucnită în Republica Federală pe tema teroriştilor islamişti din vest. Care, tranzitând Turcia, s-au alăturat Statului Islamic în războaiele civile sirian şi irakian, spre a se întoarce apoi în Germania sau alte state vest-europene şi a comite acte de teroare, precum recentul asasinat multiplu de la muzeul evreiesc din Bruxelles. În consens cu alţi comentatori, Hannoversche Allgemeine Zeitung salută atenţia pe care autorităţile germane o acordă fenomenului, dar reliefează dificultăţile juridico-legale confruntând eforturile miniştrilor germani de Interne de a găsi o formulă îndrituind expluzarea acestor terorişti.