Islamism, antisemitism şi extremism

Aproape 20 la sută au, ce-i drept, aceeaşi părere despre iudaism. Şi sunt destul de mulţi şi cei care consideră şi creştinismul un pericol.

În ce priveşte Islamul, cotidianul conservator din capitala Germaniei comentează rezultatele unui studiu al fundaţiei Bertelsmann, potrivit căruia 51 la sută din cetăţenii germani, şi chiar 57 la sută dintre estgermani consideră că islamul ar reprezenta o ameninţare.

„Germanii ar trebui să se ocupe mai mult cu islamul”, titrează în consecinţă ziarul. Din care aflăm de asemenea despre temerile exprimate de şeful serviciul secret intern al Republicii Federale în legătură cu riscul terorismului de sorginte cecenă şi caucaziană, de tipul celui care s-a manifestat la maratonul de la Boston.

Pericolul comiterii unor atentate teroriste (islamiste) în Germania e, în continuare, mare” a declarat Hans-Georg Maaßen, şeful Oficiului pentru protecţia Constituţiei, după cum se numesc serviciile de contraspionaj şi informaţii interne ale Germaniei. Potrivit lui Maaßen, emană, în materie de pericol terorist, o primejdie notabilă şi din partea unor făptaşi izolaţi şi radicalizaţi, a unor combatanţi infiltraţi din Caucaz, în speţă din partea aşa-zişilor „lupi singuratici”.

Acelaşi ziar publică, sub titlul „Din Lituania la Auschwitz”, o amplă investigaţie declanşată după decizia autorităţilor germane de a-i traduce în justiţie pe foştii gardieni rămaşi în viaţă şi încă nejudecaţi, care au păzit cândva lagărele de concentrare şi exterminare naziste. Spre ase scoate basma curată, unii dintre ei, precum de pildă SS-istul lituaniano-german Hans Lipschis, ex-gardian la Auschwitz, azi în vârstă de 93 de ani, minţiseră după 1945 de îngheţaseră apa.

Or, ura faţă de evrei nu e doar de domeniul trecutului. Frankfurter Allgemeine Zeitung se ocupă de antisemitismul din ce în ce mai virulent care mutilează în prezent imaginea Ungariei din cauza unor amici politici ai premierului şi a unor stranii verdicte ale justiţiei. De pildă cel autorizând o manifestaţie antisemită în faţa sinagogii din Budapesta în chiar ziua comemorării victimelor Holocaustului.

Potrivit ziarului conservator din Frankfurt, care analizează foarte nuanţat poziţia primului ministru şi nu-l acuză pe Viktor Orban de ostilitate faţă de evrei, e, totuşi, „incontestabil că în Ungaria tendinţele antisemite sunt foarte extinse şi se manifestă din ce în ce mai deschis.”

Scoţând în evidenţă consolidarea, în special la sate, dar şi la universităţi, a formaţiunii extremiste Jobbik, ziarul din Frankfurt trimite şi la relatări referitoare la dorinţa tot mai multor familii evreieşti din Ungaria de a emigra, precum şi la semnalul de alarmă lansat, mai nou, de Congresul Mondial Evreiesc. Spre a atrage atenţia asupra îngrijorătoarei situaţii din Ungaria, Congresul s-a hotărât să-şi ţină sesiunea anuală la Budapesta.

Extremismul şi nazismul actual constituie subiecte abordate şi de alte ziare apusene, care comentează între altele diversele demersuri populiste adoptate recent de extrema dreaptă din Grecia. Süddeutsche Zeitung se arată alarmat de crescânda popularitate a partidelor extremiste şi populiste din tot mai multe ţări europene.

Spaţii ample sunt rezervate şi comentariilor consacrate congresului ecologiştilor germani, precum şi alcătuirii noului guvern italian, condus de Enrico Letta.