Europa este România și România este Europa

A fost, din partea lui Klaus Iohannis, un discurs neutru, ca la un simpozion, fără propuneri concrete pentru perfecționarea mecanismelor europene. Președintele a bifat toate grijile comunitarilor: locuri de muncă, securitate, liberă circulație a cetățenilor și mărfurilor. Unitatea, a spus Iohannis, este esența proiectului european.

Toate evoluțiile la care Europa trebuie să se adapteze nu pot însă afecta valorile și principiile fundamentale ale Uniunii. Europa nu poate lăsa în urmă nici o țară, nici un cetățean și nu poate funcționa în mai multe viteze. La nevoie, instrumentele europene trebuie recalibrate - în special în zona securității comune și a consolidării comunicării strategice.

Despre România, Iohannis le-a spus eurodeputaților că este o democrație tânără, care a trebuit să învețe și să se adapteze din mers, dar care are resurse pentru a se perfecționa. Iar românii, a completat președintele, au arătat că își pot face auzită vocea, când valorile europene sunt puse în pericol. Entuziasmul tinerilor din România în sensul apărării democrației obligă politicienii la responsabilitate.

My dear friend Klaus, nu vom avea un summit obișnuit la Hermannstadt, la Sibiu, i-a răspuns președintele Comisiei Europene. Va fi un moment mare al viitorului Europei. Mulțumeșc mult, a conchis oficialul european. Manfred Weber, șeful popularilor din Parlamentul European, a preluat ideea unității din discursul lui Iohannis și a asigurat că nu există o Europă a nordului sau sudului, nu există una a celor bogați și a celor săraci. Există o singură Europă, în care cercetarea ar trebui să se mute și în Est, în care studenții din Vest să meargă să studieze la Cracovia și București, nu doar cei din est la Oxford. Corupția nu este doar o problemă a României dar, a adăugat Weber, unele linii au fost depășite din partea Guvernului României. Chiar și Josef Weidenholzer, de la socialiști, a atras atenția că România nu ar fi progresat fără mecanismul de cooperare și verificare, a vorbit despre atacurile la adresa justiției și a cerut menținerea progreselor statului de drept. Weidenholzer a cerut să se facă lumină în privința amestecului serviciilor secrete în procesul de justiție, părere susținută și de șeful liberalilor europeni, Guy Verhofstadt. Iar Ska Keller, din partea ecologiștilor, a cerut politicienilor să învețe lecțiile democrației de la cetățenii României.