Românul care a strâns 250.000 de euro pentru ucraineni
1 decembrie 2022
După această dată, aproape toată atenția sa a mers către refugiații ucraineni care ajungeau la Brașov, unde Radu Hossu este consilier al viceprimarului Flavia Boghiu, și spre ceea ce se întâmplă pe frontul din țara vecină.
Apoi, a ajuns chiar el pe frontul din Ucraina, în unele dintre cele mai periculoase zone. A dus ajutoare umanitare, dar și echipamente pentru armata ucraineană.
Radu Hossu a explicat pentru PRESShub ce l-a determinat să se implice direct în lupta ucrainenilor cu rușii, a detaliat care a fost suma strânsă din donații de la români pentru ajutoare umanitare și echipamente și a povestit ce a trăit pe front, în localități ocupate până de curând de ruși, precum Bahmut.
Cele mai importante declarații ale lui Radu Hossu
Suma adunată din donații nu o știu cu exactitate, dar estimez că depășește 250.000 de euro.
Am livrat undeva la 12-13 mașini de transport persoane, 4 dube pentru transport marfă, căști kevlar și plăci balistice.
Eu am sosit acolo cu sute de pachete alimentare care conțineau mălai, făină de grâu, paste, conserve de carne, ciocolată etc, dar și cu produse de igienă personală.
Sunt ONG-uri din România care au curajul să se ducă în zone foarte periculoase din Ucraina pentru a distribui aceste ajutoare.
În ceea ce privește imaginea vieții din Bahmut, as asocia-o cu Cernobîl. Este un oraș pustiu, dezolant, gri, ras de către artileria rusească. Oamenii trăiesc în beciuri. Nu au apă, curent, lumină.
PRESShub: Vă aflați în Ucraina din luna septembrie, din postura de corespondent de război acreditat în România și de către armata ucraineană. Dar nu sunteți jurnalist. Ce anume v-a motivat să mergeți în zona de război și în ce constă activitatea dumneavoastră?
Radu Hossu: Ceea ce m-a motivat să merg în Ucraina a fost faptul că au existat o agresiune, un agresor și o victimă. Victima este în acest caz un stat care este asemănător din multe puncte de vedere cu România, un stat în care exista corupție, dar și oameni deosebiți. Iar acest stat luptă acum pentru libertate.
Începând cu 26 februarie, eu am scris aproape în fiecare noapte rezumate ale situației de pe front, ceea ce a dus la un atașament emoțional. Scriind aceste rezumate, am aflat despre nevoile umanitare și despre problemele întâmpinate de către armata ucraineană. Mi-am dorit să merg acolo să ajut printr-o strângere de fonduri, dar și ca să mă documentez pentru o viitoare carte legată de situația creată de acest război.
Din punct de vedere procedural, nu a fost greu să ajung în Ucraina din postura de corespondent de război. Am trimis la Ministerul Apărării Naționale din Ucraina acreditarea de corespondent de la publicația locală BizBrasov, pentru care lucram ca editor de opinie politică.
Iar după o lună, am primit acreditarea și din partea ucraineană. Ulterior am fost contactat de către un soldat româno-ucrainean, pe nume Misha, care s-a oferit să îmi dea informații despre ceea ce se întâmpla pe front, el fiind în linia zero, în zona de est. Am ținut legătura cu el și cu ajutorul lui am ajuns în zonele de conflict.
În ceea ce privește activitatea mea, am dus ajutoare cam în toată zona de est. Aceste ajutoare au fost strânse prin donațiile pe care le-am primit în contul meu bancar, multe dintre aceste donații fiind de la cei care mă urmăresc pe Facebook.
Am primit inclusiv o cerere oficială din partea atașatului militar al Ambasadei Ucrainei pentru ajutorarea armatei. Am luat legătura cu acest atașat care aflase despre mine prin intermediul centrului blue dot pentru refugiații ucraineni de la Brașov, unde mergeam să dau o mână de ajutor.
Ați reușit să strângeți, ca persoană privată, cea mai mare donație în bani din România pentru Ucraina, în special pentru armata ucraineană. Care a fost suma adunată și ce tip de ajutor ați putut oferi cu banii strânși?
Suma adunată din donații nu o știu cu exactitate, dar estimez că depășește 250.000 de euro.
Este cea mai mare sumă strânsă ca persoană fizică, însă mai sunt organizații și persoane care se ocupă de strângerea de fonduri pentru ajutoare umanitare destinate ucrainienilor. I-aș aminti aici pe Sorin Ioniță, cu Expert Form, pe Cristian Dide, activistul civic, ONG-ul Prințesei Brianna Caradja, dar și pe alții.
Nu aș vrea să se insiste asupra faptului că eu am strâns cea mai mare sumă de bani. Meritul este al societății românești, al celor care m-au urmărit pe Facebook, care au donat, care au ajutat enorm prin gestul lor și care m-au făcut să pot spune că sunt mândru că sunt român.