"Balcanii de Vest sunt un concept artificial ciudat"

DW: Doamna ministru, ce obiective aveți pentru președinția austriacă a UE?

Karin Kneissl: Din punct de vedere al politicii externe, este vorba mai ales de apropierea de Uniunea Europeană a statelor din sud-estul Europei. Această regiune este importantă pentru noi și a fost neglijată major în ultimii 20 de ani. Eu personal evit să folosesc noțiunea "Balcanii de Vest", acesta este un concept artificial ciudat; pentru mine, orașe ca Sarajevo și Belgrad sunt orașe europene.

Vorbiți de o "apropiere". După summitul de la Sofia a existat o dezamăgire relativ mare în cele șase state balcanice, care se află în stadii diverse: unele sunt deja țări candidate la aderare, altele nu. Ce le veți oferi concret acestora? Ce urmăriți să realizați?

Ne putem folosi aici de o dinamică, dar țările însele sunt cele care trebuie să aplice numeroasele reforme necesare. În cazul Bosniei-Herțegovina, este vorba mai ales de reformarea legislației electorale, în perspectiva alegerilor din 7 octombrie. Noi nu putem oferi nimic, putem doar să amintim acestor țări de obligația aplicării reformelor. Le vom transmite și omologilor noștri din capitale ceva mai îndepărtate de noi, geografic și istoric, că această regiune este importantă pentru Austria.

Aceasta înseamnă că dvs sunteți în favoarea continuării procesului de primire și integrare a celor șase state în UE?

Sunt în favoarea aplicării reformelor necesare de către liderii acestor țări, pentru a le aduce în poziția de apropiere de Uniunea Europeană. Este vorba aici de țări foarte diferite una de cealaltă, cu premise demografice și administrative foarte deosebite. Nu putem arunca toate aceste țări în aceeași oală, ci le putem stimula să intre într-o concurență care să le stimuleze să continue procesul de reformă.

În ultimele zile, în contextul preluării în curând de către Austria a președinției prin rotație a Consiliului European, a existat în țara dvs o dezbatere aprinsă privind tema migrației și a reintroducerii posibile a controalelor la frontiere. Despre ce este vorba?

Libertățile de bază valabile în UE, pe acestea construim procesul de integrare. Ele trebuie menținute însă într-un echilibru inteligent. Dar în această dezbatere nu este voie să interzicem anumite puncte de vedere. 

Apropo de interdicții. Ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn a afirmat următoarele: Nu ne dorim o formațiune de genul Vișegrád plus Austria. Cum îi răspundeți?

Nu înțeleg exact admonestarea sau reproșul său (în Uniunea Europeană avem diferite formate de acest fel, de la Austerlitz până la Vișegrád și încă câteva). Există aici un aspect pe care nu trebuie să-l scăpăm din vedere: suntem într-adevăr apropiați istoric și geografic de aceste țări, dar deosebirea pe care eu o văd între statele grupului Vișegrád și Austria este că cele patru sunt membre ale NATO iar Austria nu este. Este un punct care ne deosebește fundamental în numeroase decizii de politică externă.

Totuși, lumea se așteaptă la o anume influență a Austriei asupra acestor țări. Domnul Asselborn a spus referitor la Polonia: acolo nu mai există un sistem juridic funcțional. Iar despre Ungaria a declarat: acolo nu mai există libertatea presei. Cum poate influența Austria situația din aceste țări, poate chiar în cadrul președinției semestriale a UE?

S-a demarat o procedură împotriva Poloniei, Articolul 7 din tratatele comunitare (prin care se verifică dacă un stat membru a încălcat valorile comunitare). Vom fi atenți să nu ne amestecăm într-o procedură aflată în desfășurare. Ca șefă de minister, am desigur ocazia să port discuții în culise, dar nu ne amestecăm într-o procedură pe rol.

Ce fel de Europă vă imaginați mai departe? Trebuie să dezvoltăm diferite scenarii pentru a ieși din criză.

Tocmai astfel de scenarii au fost concepute de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în urmă cu un an și jumătate și au fost prezentate în Parlamentul European. Guvernul federal al Austriei a prezentat la rândul său în decembrie un program de guvernare, în care ne referim în mod clar la scenariul IV. Aceasta înseamnă că, în sensul subsidiarității, UE trebuie să se concentreze pe temele mari și esențiale, pentru care avem nevoie de soluții comune. Teme ca: apărarea granițelor externe ale UE, politica externă și de securitate comună sau protecția climei. Iar în domeniile în care statele naționale și regiunile pot găsi soluții mai bune, pentru că sunt mai apropiate de cetățeni, acolo avem nevoie de mai puțină UE.

Karin Kneissl este o politiciană austriacă fără apartenență la un partid. Din 18 decembrie 2017 ea este ministră federală pentru Europa, Integrare și Afaceri Externe.

Interviu realizat de Adelheid Feilcke, șefa departamentului DW pentru Europa