Integrarea în UE a Moldovei, Ucrainei şi vestului Balcanilor

Ziarele austriece sunt de regulă foarte bine informate în legătură cu evoluţiile din estul şi sud-estul Europei. Tradiţiile imperiale ale Austriei n-au dispărut fără urmă. Iar ziarul conservator Die Presse, care apare la Viena, dispune de o echipă redutabilă de experţi în afaceri sud-esteuropene.

De această dată însă, cotidianul austriac a apelat la opiniile unui alt analist, de regulă sagace, al fenomenului esteuropean, în speţă ministrul de externe al Cehiei, Karl Schwarzenberg. Şeful diplomaţiei cehe a fost întrebat dacă, după Croaţia e cazul să fie integrată rapid Ucraina, aşa cum ar dori polonezii.

Demnitarul de la Praga a răspuns negativ. Potrivit lui, după Croaţia, ar trebui integrată mai întâi regiunea din vestul Balcaniilor. Stabilizarea şi integrarea europeană a acestei zone ar deţine, potrivit lui, prioritate maximă, devreme ce este un butoi cu pulbere „care nu se va linişti niciodată” înaintea aderării la Comunitate, astfel încât „graniţele să devină lipsite de importanţă”.

Schwarzenberg a atras atenţia, în context, şi asupra potenţialului violent al unui şomaj debordant, care afectează în regiune aproape 60 la sută din populaţie. Pe scurt, după cum a spus textual ministrul de externe al Cehiei, „Moldova şi Ucraina vin, pentru noi, pe locul doi”. Dar, a mai declarat el, „discuţiile cu Ucraina merg foarte bine, iar Moldova întreprinde uriaşe eforturi reformiste”.

Totuşi integrarea lor,care va reuşi indiscutabil, cândva, va mai pretinde un răstimp de câţiva ani.

Una din aceste afirmaţii pare, întrucâtva, curioasă. În fond, la Kiev se află în prezent la putere un preşedinte pro-rus, perceput de mulţi ca anti-occidental şi anti-reformist. Viktor Ianukovici încearcă să întoarcă înapoi roata istoriei, a întemniţat-o pe adversara sa, fosta şefă de guvern, Iulia Timoşenko, un om politic de centru-dreapta, căruia justiţia din subordinea actualului preşedinte tocmai îi înscenează un condamnabil proces.

E greu de înţeles, în aceste condiţii, cum e posibil ca discuţiile dintre UE şi Ucraina să fie cotate ca „mergând bine”. Pe de altă parte, prioritatea zero acordată Balcanilor de Vest e, într-o oarecare măsură, de înţeles, dacă se ţine cont nu atât de extrădările de prezumtivi criminali de război sârbi, judecaţi în prezent de Tribunal Penal de la Haga, cât de potenţialul exploziv al fostei Iugoslavii.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz