Hahn: "Perspective europene clare" pentru Balcanii de Vest

Deutsche Welle: Domnule comisar, UE oferă celor şase state din Balcanii de Vest o perspectivă europeană în "Declaraţia de la Sofia", dar nu o integrare concretă. Este suficient?

Johannes Hahn: Aici la Sofia ne concentrăm pe "conectivitate", aşadar pe sectoarele în care putem interconecta legăturile din infrastructură, sectorul energetic şi ofertele digitale. Ceea ce atrage şi o mai puternică legătură cu Uniunea Europeană. Prin această perspectivă oferim investiţii concrete în infrastructură.

Nu faceţi astfel un pas înapoi de la promisiunea făcută acum 15 ani la Salonic, în care se prevedea extinderea UE? 

Nu, noi avem strategia noastră pentru Balcanii de Vest, pe care am dat-o publicităţii în luna februarie. Strategia include o perspectivă europeană pentru toate aceste state. Dar mai este nevoie de multă muncă. Suntem în contact permanent şi colaborăm cu aceste state. Unele au avansat mai mult decât altele, dar toate au făcut progrese. Un aspect foarte important este ca, tocmai în pregătirea aderării, să se prezinte bine la capitolul infrastructură. Lucrăm şi la stabilirea unei zone regionale libere de comerţ, care să permită statelor îmbunătăţirea schimburilor comerciale. Scopul vizat este creşterea performanţelor economice ale statelor candidate, precum şi sporirea rezistenţei şi a competitivităţii lor la nivel european.

Ţările din Balcanii de Vest mai au o serie de conflicte locale de soluţionat. Să ne oprim de exemplu la cel dintre Serbia şi Kosovo, în care cel din urmă nu este recunoscut ca stat independent. Cum poate contribui UE la soluţionarea acestor conflicte?

Eu cred că această perspectivă europeană va atrage o puternică mişcare în politica din regiune. Tocmai am asistat la soluţionarea unui conflict de graniţă între Kosovo şi Macedonia, după doi ani şi jumătate. Iar acum avem indicii privind soluţionarea în viitorul apropiat a neînţelegerilor iscate de denumirea oficială a statului între republica din fosta Iugoslavie, Macedonia (FYROM) şi Grecia, membră a UE. Dinamica a favorizat şi dialogul dintre Belgrad şi Priştina. Am susţinut mereu cât se poate de clar că nu vom accepta niciun membru nou, atâta timp cât nu sunt soluţionate conflictele bilaterale. Iar efectele se văd.

Comisia Europeană a indicat anul 2025 ca posibilă dată de aderare pentru Serbia şi Muntenegru, dacă totul merge bine până atunci. Statele membre nu au făcut nicio referire la acest moment, aici la Sofia. De ce nu?

Aceasta a fost doar un fel de "dată orientativă". Deciziile vor fi luate de abia la următorul nostru summit operativ, la finele lunii iunie. Este vorba despre o propunere, menită să dovedească seriozitatea şi credibilitatea întregului proiect. Ne simţim legaţi de obligaţiile noastre, dar restul depinde de statele balcanice, care trebuie să facă acum progrese serioase.

Johannes Hahn este comisarul pentru Extindere al Uniunii Europene şi poartă negocierile de aderare cu statele candidate.