Migrație: Guvernul german găsește un compromis

Fiecare își manifestă bucuria altfel: Horst Seehofer spune că e un "ministru federal de interne foarte mulțumit", în timp ce ministrul finanțelor și vicepreședintele socialdemocraților, Olaf Scholz, salută sfârșitul unui "teatru de vară".  

După mai multe săptămâni de certuri, cele trei formațiuni politice din coaliția de la Berlin - Partidul Creștin-Democrat (CDU), Partidul Creștin-Social (CSU) și Partidul Socialdemocrat (SPD) - au căzut de acord asupra unui document de două pagini, intitulat "Organizarea și controlarea politicii de migrație". Soluția de compromis prevede ca migranții să fie interceptați la frontiera germano-austriacă, iar în cazul în care au depus deja o cerere de azil în alt stat al UE, ei urmează să fie trimiși înapoi în țara respectivă.      

Sfârșitul unei crize guvernamentale 

Până acum nu era clar dacă socialdemocrații vor accepta compromisul celor două partide conservatoare CDU și CSU de la începutul acestei săptămâni. Mărul discordiei a fost în primul rând "noul regim de frontieră" cu așa-numite "centre de tranzit" propuse de ministrul de interne Horst Seehofer (CSU). Joi, el a spus că "partenerii de coaliție au probleme cu acest termen". Pentru a nu-i indispune pe socialdemocrați, s-a eliminat cuvântul "centru" şi s-a introdus formula "procedură de tranzit", care îi vizează, potrivit declarațiilor lui Seehofer, doar pe migranții care au depus deja o cerere de azil în altă țară. 

Conform prvederilor constituţiei germane, întreaga "procedură de tranzit" urmează să dureze cel mult 48 de ore și să se desfășoare în apropierea punctelor de frontieră, în facilitățile poliției germane. "În ceea ce privește numărul celor care trec prin această procedură, ne așteptăm să nu fie mai mulți de zece deodată, probabil chiar mai puțini", a spus Olaf Scholz. În primele trei luni ale anului 2018, doar 248 de persoane au solicitat azil la frontiera germano-austriacă. 

Seehofer: "Migranții nu sunt în detenție" 

Șefa socialdemocraților, Andrea Nahles, a subliniat că nu vor exista "niciun fel de lagăre". Cu această declarație, ea a reacționat la reproșurile din rândurile partidului pe care îl conduce și din opoziție, conform cărora conservatorii ar urmări înființarea unor centre de detenție pentru refugiați la frontiera germano-austriacă. Horst Seehofer a dezmințit existenţa unor astfel de planuri: "Ei nu sunt în detenție. Există un motiv pentru care cineva nu are voie să intre în Republica Federală, dar persoana respectivă poate să meargă în orice alt loc din lume."

Din perspectiva lui Horst Seehofer, aceste alte locuri ar trebui să se afle, în cazu ideal, în statul UE în care migrantul a depus deja o cerere de azil. Dar n-ar fi deloc ușor, din moment ce Austria a refuzat să primească solicitanți de azil respinși de Germania, pe care nu-i mai primește însă nici statul UE în care au depus prima cerere de azil. Nici premierul ungar Viktor Orban nu s-a arătat înclinat spre compromisuri în această problemă. Un acord cu Italia, țara în care ajung pe moment cei mai mulți migranți, pare aproape exclus - guvernul de la Roma blochează astfel de propuneri.   

Speranța unor acorduri bilaterale 

Întrebat de o jurnalistă ce se va întâmpla dacă nu se va ajunge la un acord cu Italia, Horst Seehofer a răspuns: "Nu m-am ocupat niciodată de scenarii, de lucruri care nu s-au întâmplat încă și poate nici nu se vor întâmpla." Alternativele vor fi analizate doar după ce au fost încercate toate modalitățile de a găsi o soluție de cooperare, a explicat ministrul federal de interne. El speră la o ieșire din dilema actuală în cadrul discuției trilaterale cu Italia și Austria programată pentru miercurea viitoare.  

Șefa SPD, Andrea Nahles, a subliniat că hotărârile coaliției de la Berlin vor fi puse în practică doar dacă există acorduri bilaterale cu alte țări. Cu toate că nu pare prea probabil să se ajungă prea curând la acorduri de acest fel, Andrea Nahles a calificat compromisul cu CDU și CSU din seara de joi drept "soluție bună". SPD a mai anunțat că va fi propusă o nouă lege a imigrației care să reglementeze accesul personalului calificat din străinătate, un proiect pe care socialdemocrații îl prezintă deja ca pe un succes. 

La doar câteva zile după o criză guvernamentală, în cadrul căreia se vorbea despre o demisie a ministrului de interne și despre o ruptură în interiorul coaliției, pe moment domnește armonia. Persoana care nu a comentat compromisul privind azilul e tocmai cancelara Angela Merkel. În final, ei îi va reveni probabil sarcina să negocieze acorduri cu alte țări privind primirea refugiaților respinși de Germania. 

Autoare: Marina Strauß (das)