Cerere de aderare la UE din partea Moldovei?

Întrebați despre o posibilă aderare a Republicii Moldova la UE, mai mulți oficiali europeni, care au vizitat în ultima vreme Republica Moldova, au răspuns diplomatic că „extinderea nu mai este o prioritate pentru UE”, dar au încurajat autoritățile să muncească la îndeplinirea condițiilor de preaderare.

Au conectat retorica, pentru a acoperi corupția, stagnarea reformelor și proasta guvernare

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, unul din fruntașii Partidului Democrat, care controlează momentan puterea, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că este optimist și speră că Moldova va depune cerere de aderare la UE până la alegerile parlamentare din 2018 „dacă vom avea și în continuare rezultate la implementarea reformelor”. Afirmația a fost făcută în contextul semnării unei declarații comune cu omologii săi din Ucraina și Georgia, adresată Parlamentului European, în care cei trei președinți de parlament solicită Bruxellesului o perspectivă clară de aderare la UE a celor trei state.

Guvernarea de la Chișinău se laudă că reformele sunt în toi și că trimiterea cererii în 2018 ar fi posibilă. Oficialii europeni deplâng însă ritmul lent al reformelor, nivelul ridicat al corupției, dependența politică a justiției, fragilitatea sistemului bancar și faptul că Moldova nu reușește să devină atractivă pentru investitori, iar sărăcia în Moldova se aprofundează, izgonind din țară populația activă economic.

Johannes Hahn: Mai bine implementați reformele

Aflat luni la Chișinău, la cea de-a noua reuniunea a Parteneriatului Estic, comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a temperat optimismul guvernanților moldoveni. El le-a sugerat acestora să urmeze pașii și a spus că ar mai eficient ca autoritățile să implementeze reformele asumate prin semnarea Acordului de Asociere: „Nu m-am rușinat niciodată să le spun colegilor (autorităților moldovene – n.n.) că e mult mai important să se concentreze asupra reformelor necesare. Abia am pus la punct o hartă cu reformele care trebuie implementate (Foaia de parcurs pentru implementarea Acordului de Asociere – n.n.). Asupra implementării acesteia ar trebui să se concentreze – toată atenția trebuie îndreptată spre asta. Sfatul meu este să se concentreze pe schimbări pe termen scurt. Cred că cei de la guvernare trebuie să folosească timpul rămas până la următoarele alegeri parlamentare pentru a realiza reforme. Ce va fi după asta – vom vedea”, a spus Hahn. Totuși, el a precizat că trimiterea unei cereri de aderare la UE „este decizia suverană a țării”.

Precedente eșuate

Nu este pentru prima dată când oficialii moldoveni declară că vor trimite cerere de aderare la UE. În noiembrie 2010, ministrul de Externe de atunci, Iurie Leancă, declara: „Moldova va depune cerere de aderare la UE în 2011, dacă la guvernare vor rămâne AMN, PLDM, PD și PL (partidele care au preluat guvernarea de la comunistul Vladimir Voronin). În iunie 2014, la Bruxelles, tot Iurie Leancă declara că „Moldova va depune cerere de aderare la UE în 2015, atunci când Letonia va deține Președinția UE”. La 26 martie 2015, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, declara la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, că „Moldova nu este pregătită să depună cerere de aderare la UE”. Tot în martie 2016, liderul de atunci al PD, Marian Lupu, declara: „Moldova va depune cerere de aderare la UE în 2019, când România va deține, prin rotație, Președinția UE”. Aceasta în condițiile în care următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru 2018 și nu se știe ce configurație politică va avea parlamentul care va rezulta din acel exercițiu electoral. Atunci, în martie 2016, Iurie Leancă se declara „nițel surprins” de declarația optimistă a lui Marian Lupu: „Din poziţia de astăzi, să depui această cerere înseamnă că cineva o va pune într-un sertar adânc şi se va uita de ea. Ar fi cea mai rea evoluţie posibilă. Acum cel mai important e să ne axăm pe a face ordine acasă”, explica Leancă în 2016.

Discuțiile abstracte despre aderare nu generează locuri de muncă și nu întăresc instituțiile anticorupție

Și eurodeputatul român Siegfried Mureșan menționa într-un recent interviu că „o discuție despre aderarea Moldovei la UE va fi mai oportună și mult mai ușoară peste câțiva ani, când Moldova va face reformele necesare pentru a deveni o economia stabilă, cu un nivel de trai îmbunătățit, o viață mai prosperă pentru oamenii de rând, cu locuri de muncă mai multe și mai bine plătite”. „Acum, prioritatea trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere. Acesta este cel mai bun mijloc de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Implementarea reformelor prevăzute în acest acord sunt esențiale pentru ca Republica Moldova să devină o țară puternică, stabilă din punct de vedere economic și politic, cu o justiție independentă, cu un sistem bancar în care oamenii și investitorii au încredere. Acestea sunt lucruri care contează cu adevărat, nu o discuție abstractă despre aderare. O astfel de discuție nu îi ajută pe oameni cu nimic, nu generează locuri de muncă, nu duce la întărirea instituțiilor anticorupție și la modernizarea statului”. Mai mult, potrivit lui, o eventuală discuție acum pe acest subiect nu ar fi în folosul Republicii Moldova, deoarece „Moldova nu este pregătită, nu îndeplinește condițiile de aderare”.

În opinia fostului purtător de cuvânt al Președinției de la Chișinău, Vlad Țurcanu, declarația optimistă a șefului Legislativului moldovean privind înaintarea cererii de aderare la UE are la bază raționamente electorale locale: „Partidul Democrat încearcă să inoculeze caracterul pro-european al formaţiunii în perspectiva alegerilor din 2018, după ce, în ultima vreme, această formaţiune a fost contestată din cauza relaţiei pe care şi-a cultivat-o nu în cei mai buni termeni cu Uniunea Europeană”, a menționat Țurcanu.

La reuniunea Parteneriatului Estic care are loc la Chișinău mai participă mai mulți miniștri de externe ai țărilor membre ale acordului (semnat la 7 mai 2009, la Riga), comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, și secretarul general adjunct al Serviciului European pentru Acţiune Externă, Jean-Christophe Belliard. În cadrul reuniunii se discută despre pregătirea summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles din noiembrie 2017.