Grecia, îngrijorată de controalele germane la frontieră

Decizia Germaniei de a introduce verificări la frontieră, pentru a controla migrația, nu a fost primită cu prea multă încântare de presa și politicienii din Grecia. Sunt comentatori care susțin că decizia este anti-europeană și constituie o dovadă a capitulării guvernului federal în fața partidului de dreapta radicală Alternativa pentru Germania (AfD). Pe primele pagini ale multor ziare grecești se manifestă o teamă accentuată față de un efect de domino, cu alte țări din UE care ar putea urma exemplul Germaniei.

”Frontiere închise, răni deschise”, a scris duminică, 15 septembrie 2024, ziarului liberal To Vima, iar publicația pro-guvernamentală Apogevmatini a scris, o zi mai târziu, despre o ”Alertă roșie”, un avertisment față de un ”aflux de migranți după ce Germania își închide granițele”. Motivul acestei îngrijorări este temerea guvernului grec că Germania ar putea respinge refugiații care au cerut deja azil în Grecia și care apoi solicită azil și în Germania. În asemenea situații, Berlinul a decis să-i trimită înapoi în țara primei cereri depuse pe teritoriul UE, adică în Grecia. Și cotidianul politic Kontra News, care apare la Atena, nota, pe un ton alarmist, că ”Scholz forțează întoarcerea a 30.000 de afgani în Grecia și ne oferă 15.000 de euro pentru fiecare imigrant”.

Vina este a altora

Ministerul responsabil pentru migrație nu confirmă această informație, dar dezmințirile sunt mai degrabă discrete. Pentru guvernul conservator al lui Kyriakos Mitsotakis, revenirea subiectului migrației pe primele pagini ale ziarelor este oportună, mai ales că, de data aceasta, dezbaterea nu se datorează unor măsuri adoptate de politicienii greci, ci unei decizii germane. În acest fel, adevăratele probleme ale grecilor sunt împinse, cel puțin pentru scurt timp, în afara atenției opiniei publice.

Potrivit unui sondaj al institutului de cercetare a opiniei Pulse pentru postul de televiziune SKAI TV, alegătorii nu sunt atât de îngrijorați de refugiați și migranți. Pentru ei, alte întrebări ar fi prioritare. Astfel, 34,5% dintre cei chestionați au evocat costul ridicat al vieții drept cea mai importantă problemă, 18% sunt preocupați de salariile și pensiile mici și de creșterea prețurilor chiriilor iar 15% din populație a văzut situația economică ca o problemă centrală. Or, pentru toate aceste probleme este responsabil chiar guvernul, care și primește note slabe de la cei chestionați.

Doar cinci la sută din populație consideră migrația drept principala problemă. Iar, potrivit presei și guvernului, pentru aceasta sunt alții de vină: războaiele din lume și sărăcia, contrabandiştii criminali, stânga liberală, Turcia când ”deschide porțile” și Germania când le închide, deși ”este un stat generos, cu putere magnetică”.

Deocamdată nu putem vorbi despre o criză a refugiaților: de la începutul anului până la jumătatea lui septembrie 2024, în Grecia au fost înregistrate doar 35.000 de sosiri, în principal din țări din Orientul Mijlociu precum Afganistan, Siria, Egipt și teritoriile palestiniene.

Grecia protejează frontierele externe ale Europei

În timpul vizitei sale în Austria din 11 septembrie 2024, prim-ministrul Mitsotakis a spus că ”nu se poate cere ca Grecia să fie un stat social mai avantajos pentru refugiați decât pentru cetățenii greci”. Mitsotakis, care caută o alianță cu Austria, Polonia și Italia în ceea ce privește migrația, a precizat că Atena nu poate suporta o povară disproporționată. Premierul elen este convins că Grecia face deja mai mult decât suficient când vine vorba de migrație: țara protejează frontierele externe ale Europei cu controale stricte în Marea Egee și cu gardul de la granița greco-turcă. În plus, a amenajat tabere mari de primire pe mai multe insule.

Mitsotakis nu a atacat direct guvernul german. Dar în cercurile guvernamentale din Atena există opinia că, odată cu decizia de a introduce controale la frontieră, cancelarul Olaf Scholz reacționează irațional și violent la ascensiunea extremei drepte în Germania. Făcând acest lucru, însă, ar dăuna pe termen lung regulilor europene precum acordul Schengen.

O reacție mioapă

Maria Gavounelli consideră că reacția guvernului german este lipsită de perspectivă. Directoarea think-tank-ului grec ELIAMEP este, și ea, convinsă că introducerea controalelor la frontieră nu va rezolva problema, ci mai degrabă va amenința unitatea europeană. Gavounelli speră ca Germania să nu se gândească la retragerea din acordul Schengen, gest care ”ne-ar arunca în aer casa europeană”.

Majoritatea experților presupun că Germania nu poate opri așa-numitele fluxuri secundare de migrație din Grecia prin controale la frontieră. Se estimează că aproximativ 75.000 de persoane care au solicitat azil în Grecia au călătorit în Germania în ultimii trei ani. Din 2021, mai multe instanțe germane au decis că persoanele recunoscute ca având dreptul la protecție obținut din partea statului elen nu pot fi, în principiu, returnate în Grecia, deoarece există un risc serios ca acestea să nu își poată îndeplini nevoile cele mai elementare acolo.

Solicitanților de azil recunoscuți li se permite să părăsească Grecia și să călătorească în alte țări ale UE timp de trei luni pe an. Înainte de a fi recunoscuți ca solicitanți de azil în Grecia, trebuie să locuiască în tabere închise și nu au voie să lucreze. Ulterior li se permite să lucreze, dar nu primesc niciun sprijin de la stat, cum ar fi asistență socială, ajutor pentru locuință, alocație pentru copii etc.

Majoritatea migranților ar dori oricum să plece în Europa de Nord - în Regatul Unit, Germania, Țările de Jos sau Scandinavia, unde mulți au prieteni și rude, dar și o perspectivă de viitor mai optimistă. Așa s-a întâmplat încă din 2015, când peste un milion de oameni s-au deplasat spre nord, traversând Marea Egee și ruta balcanică.

De la respect la ridicol

În urmă cu nouă ani, oamenii din Grecia salutau poziția cancelarei Angela Merkel (CDU) de a accepta refugiați din Siria în Germania. A fost văzută ca un politician prudent și uman, în contrast cu duritatea ei din timpul crizei datoriilor grecești.

Politicile guvernului Scholz, pe de altă parte, sunt privite critic. Politologul Panayiotis Ioakimidis consideră că ”guvernul progresist Scholz a adoptat politica de imigrație a extremei drepte cu speranța de a contracara ascensiunea AfD. S-a încercat ceva similar în Franța și Țările de Jos, dar aceasta nu a oprit succesele electorale ale extremei drepte, dimpotrivă, le-a accelerat”.

Profesorul emerit Ioakimidis, unul dintre cei mai renumiți experți în științe politice și integrare europeană din Grecia, a consiliat mai multe guverne de la Atena, începând cu anii 1990. Ioakimidis este convins că, deși decizia Berlinului de a introduce controale de-a lungul celor 3700 de kilometri de graniță terestră cu țările vecine, pentru primele șase luni, este legală în conformitate cu reglementările UE, în realitate subminează profund integrarea europeană.

Grecii își amintesc zilele acestea de criza financiară severă, când toți politicienii germani au insistat că Atena trebuie să respecte regulile europene. Acum, germanii sunt cei care încalcă regulile și aceasta este o mare problemă pentru Europa. ”Berlinul construiește noi ziduri în Europa”, a scris Typos Thessalonikis, un ziar local din al doilea oraș al Greciei, chiar în ziua în care la Salonic avea loc târgul internațional TIF, la care oaspete de onoare era chiar Republica Federală.