Grecia, pe marginea prăpastiei

Deşi nu se cunosc multe detalii, este cert că transferurile de bani în străinătate vor fi restricţionate. Chiar şi cele interne, dacă este vorba despre sume mari, vor avea nevoie de aprobare. De asemenea, băncile vor rămâne închise până cel devreme la 6 iulie. Conform presei din Grecia, începând de marţi se vor putea retrage din nou bani de la bancomate, însă nu mai mult de 60 de euro.

Doar în ultima lună grecii au retras mai mult de 3,5 miliarde de euro din conturile lor bancare. În iunie, tendința a continuat neabătut. "În cele din urmă, restricțiile de capital au fost inevitabile", a declarat Michael Glezakos, profesor de politică fiscală la Universitatea din Pireu, într-un interviu acordat postului de televiziune Skai. Depozitele s-ar epuiza rapid dacă băncile ar rămăne deschise, a spus economistul.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, duminică, să nu mai acorde credite de urgență băncilor grecești, via Asistenţă de Urgenţă cu Lichidităţi (ELA). Suma de 90 de miliarde de euro deja acordată este aproape integral epuizată. Glezakos crede însă că decizia bancherilor de la Frankfurt, de a sprijini în continuare instituțiile financiare din Grecia, este semn bun.

"Anunțul de organizare a unui referendum cu privire la politica de reforme a Greciei, ar fi putut fi foarte uşor înţeles ca sfârşit al programului de salvare de către şeful BCE, Mario Draghi. Acesta ar fi avut, prin urmare, dreptul de a închide robinetul cu bani pentru băncile greceşti, crede economistul.

În primă fază, anunţul privind închiderea băncilor nu a declanşat o reacţie de panică. Apoi, pe cursul zilei de duminică, din ce în ce mai multe persoane au început să asedieze bancomatele, în speranța de a retrage sume mari de bani, înainte de introducerea controalelor de capital. Chiar şi în faţa benzinăriilor s-au format cozi lungi. Pentru a preveni revolte sau furturi, poliția greacă este mai prezentă ca de obicei pe străzi. De altfel, mulți ofițeri de poliție au fost obligaţi să îşi întrerupă concediul.

În același timp, politicienii din rândurile partidului de guvernământ Syriza acuză liderii UE, presa din Grecia, dar şi cea din străinătate, că duc o campanie de inducere a panicii, cu scopul de a tulbura poporul grec. "Cine a determinat toți acești oameni să ia cu asalt benzinăriile?", a întrebat parlamentarul Syriza, Jorgos Varemenos într-o emisiune televizată.

Şi tot el a răspuns: "Aceasta este o operaţiune de tip șoc, care urmăreşte să îngenuncheze poporul grec". Să fie vorba despre o conspirație împotriva guvernului de la Atena? Pentru liderul opoziției conservatoare, fost ministru al economiei, Kostis Hatzidakis, situația este diferită: "Avem un guvern care are în vedere o reducere de cheltuieli în valoare de 8 miliarde de euro, dar care în campania electorală vorbea despre măsuri generoase care ar costa miliarde", a declarat Hatzidakis la postul de televiziune Skai.

Între timp, multă lume se întreabă dacă la 5 iulie va avea într-adevăr loc un referendum, în cadrul căruia grecii să decidă dacă sunt sau nu de acord cu propunerile de reforme ale creditorilor internaţionali, respectiv ieşirea din zona euro. Subiectul a polarizat intens, ajungându-se la discursuri de tipul "noi împotriva celorlalţi". Duminică, simpatizanţi ai premierului Tsipras au demonstrat în faţa parlamentului, precum şi a sediului reprezentanţei UE din Grecia.

Deocamdată nimeni nu discută despre o eventuală revenire la drahmă, nici măcar liderii Syriza. Jurnalistul Yannis Pretenderis a rezumat astfel situaţia: "nimeni nu cred că îşi imaginează că, duminică, la referendum, vom decide dacă vrem majorarea TVA-ului". În opinia lui, se va decide un singur lucru: care va fi moneda pe care o vor folosi băncile după ce îşi reiau activitatea.