Grecia, pe baricade, împotriva denumirii Macedoniei

A fost cea mai mare demonstraţie din istoria postbelică a Greciei. Mai bine de un milion de oameni s-au adunat în februarie 1992 la Salonic pentru a protesta împotriva iminentului compromis în chestiunea denumirii Republicii Macedonia. Drept urmare, la Atena a avut loc o criză de guvern. Premierul conservativ din acea vreme, Konstantin Mitsotakis, l-a demis pe ministrul său de Externe, Antonis Samaras, cunoscut ca un adept al liniei dure. Dar în cele din urmă, Mitsotakis însuşi s-a văzut nevoit să demisioneze.

Urmaşul său, Andreas Papandreou, nu a acceptat niciun compromis şi a instituit temporar împotriva vecinului de la nord. Şi în ziua de azi Atena insistă că statul vecin trebuie să-şi schimbe denumirea de "Republica Macedonia", ancorată în constituţie. Grecii revendică denumirea de Macedonia ca parte a propriei moşteniri istorice. În plus, se tem de revendicări teritoriale în dauna provinciei lor care poartă acelaşi nume.

În căutarea unui compromis

Dar grecii au abandonat între timp această poziţie rigidă de respingere. Între timp acceptă ca statul vecin să aibă o denumire care să conţină adjectivul "macedonean". Şi premierul elen de stânga, Alexis Tsipras, îmbrăţişează această poziţie. În urma unei runde de negocieri cu mediere ONU, a devenit cunoscut că guvernul de la Atena este dispus să accepte denumirea de compromis "Gorna Makedonija" (Macedonia Superioară).

Dar demonstranţii iau din nou atitudine. La finele lunii ianurie a avut loc o amplă demonstraţie la Salonic iar duminică va avea loc o altă manifestaţie în capitala Atena. Organizatorii fac parte dintr-o iniţiativă denumită "Asociaţiile Macedonene", create în scopul cultivării obiceiurilor şi datinilor din regiunea grecească Macedonia. "Va fi o demonstraţie patriotică, numele de Macedonia nu poate constitui obiectul unor negocieri", a declarat reprezentanta acestor asociaţii, Georgia Bitakou.

Naţionaliştii sunt toleraţi

Politologul Levteris Koussoulis consideră că noile demonstraţii sunt tipice pentru o parte a societăţii elene care a încremenit între stagnare şi emoţie. "Unii oameni în ţara aceasta se simt legaţi de istorie într-un mod extraordinar de retrograd. Rămân captivi în trecut şi nu înţeleg că lumea merge înainte", a declarat pentru DW Kasoullis.

Problematică este posibila participare a populiştilor de dreapta şi a naţionaliştilor la demonstraţie. Deputaţi ai formaţiunii de extremă dreaptă Zori Aurii au participat deja la demonstraţia din Salonic dar s-au abţinut de la declaraţii politice. La întrebarea dacă formaţiunea va fi tolerată şi la demonstraţia din Atena, organizatoarea Georgia Bitakou a răspuns că aceasta este deschisă pentru toţi cei care "vor să-şi apere patria".

Chiar mai mult decât partidul de extremă dreaptă, tot felul de populişti de dreapta şi de patrioţi autodeclaraţi caută acum luminile rampei. Între aceştia se numără şi Kyriakos Velopoulos, odinioară deputat al partidului populist de dreapta LAOS şi şef al mişcării pro-ruse "Soluţia Grecească".

Şi el şi-a anunţat participarea la demonstraţia de duminică, deoarece "americanii vor un protectorat la nord de Grecia doar pentru a ţine în şah interesele Rusiei", după cum a declarat în cadrul unui intrerviu oferit postului de televiziune Skai. Velopoulus a adăugat că în disputa cu ţara vecină există doar două soluţii: fie nu se acceptă niciun compromis, fie Grecia trebuie să depună eforturi pentru a avea frontieră comună cu Serbia. La întrebarea dacă şi-ar dori un război în acest scop, el a răspuns: "Bineînţeles că nu. Doar există şi varianta unui război economic."

Iritare produce şi ministrul populist de dreapta al Apărării, Panos Kamenos, care respinge un compromis în chestiunea denumirii ţării vecine, şi care urmăreşte în prezent suspect de tăcut evenimentele. Kamenos a anunţat că nu se va afla în ţară duminică, dar că a recomandat familiei sale să ia parte la demonstraţie. Iar colegii săi de partid vor participa şi ei în calitate de "simpli cetăţeni". În calitate de partener de guvernare al lui Tsipras, Kamenos se confruntă cu o dilemă. Dacă nu va ceda, majoritatea fragilă a coaliţiei este periclitată. Dacă se va pronunţa în favoarea unui compromis, susţinătorii săi vor fi dezamăgiţi.

Supapă pentru mânia populară 

Totuşi, organizatorii au anunţat că nu vor lăsa duminică niciun politician de dreapta să ia cuvântul de la tribună. Vorbitorii anunţaţi până acum sunt profesorul de drept constituţional Jorgos Kassimatis şi compozitorul Mikis Theodorakis, ajuns la venerabila vârstă de 92 de ani. Acesta a avertizat recent că nu se poate da înapoi în chestiunea macedoneană. "Amintirea noastră legată de Iugoslavia este proaspătă. Ţara noastră va fi următoarea victimă", a spus această figură de provă a stângii, care a făcut în ultima vreme şi o serie de declaraţii antisemite.

Politologul Kassoulis nu crede însă că demonstraţia de duminică va avea un caracter eminamente naţionalist. "Această mişcare de protest are o rădăcină naţionalistă, dar este sprijinită şi interpretată în mod felurit de o sumedenie de oameni. Inclusiv ca un protest împotriva politicii guvernamentale în general", a declarat el. Să fie chestiunea macedoneană o supapă pentru mânia populară îndreptată împotriva lui Tsipras? Liderul opoziţiei, Kyriakos Mitsotakis nu vede lucrurile aşa. El a lăsat la latitudinea fiecăruia să decidă dacă participă sau nu la demonstraţie. În ce-l priveşte, politicianul conservator a refuzat să spună dacă va participa sau nu.

Jannis Papadimitriou