Global Media Forum la DW: Aliaţii NATO şi războaiele virtuale

Cele 28 de state membre NATO se pregătesc să aplice legile privind conflictele armate inclusiv în spaţiul virtual. O atare mişcare ar putea avea consecinţe ample asupra modului în care se desfăşoară operaţiunile militare în epoca digitală.

"Aliaţii se vor exprima în sensul aplicării dreptului internaţional în spaţiul virtual", a declarat Christian Lifländer, ofiţer în cadrul secţiei de apărare cibernetică a NATO, prezent la Global Media Forum în Bonn. Răspunsul lui Lifländer a venit în contextul întrebărilor privind propunerile pe care le va face Alianţa Nord-Atlantică în cadrul summitului din septembrie.

"NATO nu poate face legi, însă aliaţii pot susţine dreptul internaţional", a mai spus aceeaşi sursă.

La rândul său, Michael Schmitt, director la Stockton Center for the Study of International Law din Statele Unite, a spus că aplicarea aceloraşi legi privind conflictele armate şi în spaţiul virtual, ar oferi ţărilor NATO mai multă claritate în conducerea operaţiunilor cibernetice.

"Este o măsură foarte bună, care trebuia luată de foarte multă vreme", a declarat Schmitt pentru Deutsche Welle. "Pentru mine, a te duce la război fără a înţelege pe deplin ce legi sunt în vigoare şi, mai ales, cum afectează ele operaţiunile tale cibernetice într-o eră în care astfel de acţiuni se află în centrul conflictelor armate, este extrem de îngrijorător", a spus Schmitt.

Pe baza legii privind conflictele armate, statele membre pot conduce operaţiuni militare care vizează doar combatanţi şi ţinte militare. Ele nu pot viza civili sau infrastructură şi proprietăţi civile, cum sunt şcolile sau spitalele.

Însă pe măsură ce operaţiunile militare s-au mutat în spaţiul virtual, multe ţări din lume nu au stabilit clar dacă aceleaşi reguli ar trebui aplicate şi în conflictele cibernetice. Deşi un atac informatic nu distruge în mod fizic o ţintă, aşa cum face o bombă, el poate avea, totuşi, consecinţe catastrofale pentru viaţa civililor.

"Experţii atrag de multă vreme atenţia că este posibil să declanşezi operaţiuni cibernetice capabile să ridice sau să coboare un dig, cauzând astfel inundaţii teribile sau să efectezi centrale nucleare, eliberând astfel în atmosferă substanţe periculoase cu urmări devastatoare pentru viaţa şi sănătatea oamenilor", a subliniat şi Laurent Gisel, consultant juridic în cadrul Comitetului Internaţional al Crucii Roşii.

Un alt exemplu de acţiuni cibernetice extrem de periculoase pentru populaţia civilă este deturnarea sistemului radar al inamicului. Astfel, spun specialiştii reuniţi la Bonn, este posibil ca una din taberele beligerante să conducă un atac informatic menit a opri sistemul radar al inamicului, ceea ce poate afecta controlul traficului aerian civil.

"Din fericire, până acum nu au existat consecinţe foarte grave în urma distrugerilor cauzate de atacurile informatice în timpul conflictelor armate. Însă suntem conştienţi de riscuri", a mai spus Gisel. În opinia juristului, articolul 36 al primului protocol adiţional al convenţiei de la Geneva, obligă ţările să aplice legea conflictelor armate şi în cazul războaielor moderne purtate în spaţiul virtual.