Gernot Erler: "Situaţia din Republica Moldova e şi mai dificilă"

Cu puţin timp însă înaintea evenimentului, a parvenit ştirea, potrivit căreia Rusia intenţionează să-şi extindă controlul asupra regiunii separatiste georgiene Abhazia, în baza unui nou tratat. Acesta prevede şi intensificarea cooperării în plan militar. Evident că noul demers al Moscovei şi teama faţă de o repetare a scenariului din Crimeea au dominat discuţiile de la Berlin. Cu acest prilej, Robert Schwartz a stat de vorbă cu ministrul de Externe de la Tbilisi, Maia Panjikidze şi cu însărcinatul guvernului federal cu relaţiile faţă de Rusia, statele central-asiatice şi cele ale Parteneriatului Estic, Gernot Erler.

Şefa diplomaţiei georgiene a precizat că "noul tratat pe care Moscova îl oferă guvernului de facto din Abhazia e un pas limpede pe calea anexiunii Abhazei, respectiv a Georgiei", ceea ce sporeşte nesiguranţa oamenilor. Maia Panjikidze a mai subliniat că "integrarea europeană reprezintă voinţa poporului şi a guvernului georgian şi că acesta e drumul pe care se merge".

"Rusia", a mai spus responsabila de la Tbilisi, "e imprevizibilă. E evident că Moscova se împotriveşte unei orientări spre occident a ţărilor considerate a se fi aflat în sfera de influenţă a Rusiei. Că e aşa au dovedit-o evoluţiile din Ucriana, embargoul economic impus Republicii Moldova sau războiul din Georgia, din 2008. Dacă o ţară doreşte integrarea în UE sau NATO, sau în ambele structuri occidentale, Rusia se opune şi încearcă să frâneze atari ambiţii".

Maia Panjikidze pledează pentru o "susţinere politică puternică din partea Uniunii Europene, aşa încât Georgia să-şi poată păstra integritatea teritorială şi suveranitatea şi pentru alegerea unui ton mai ferm vizavi de Rusia".

Poziţie fermă, dar şi un pas înspre Rusia

Gernot Erler înţelege termerile georgienilor de a se vedea confruntaţi cu acelaşi scenariu urmat de Moscova în Crimeea. Totuşi, spune el, nu e încă sigur că tratatul pus la cale de Kremlin pentru sporirea influenţei sale în Abhazia va deveni realitate. Deoarece se îndoieşte că în regiunea separatistă se va întruni o majoritate care să susţină un astfel de tratat. Dar, a adăugat Erler, "trebuie, bineînţeles, ţinând cont de experienţele pe care le-am avut în Crimeea, să fim foarte precauţi şi să rostim din timp cuvinte fără echivoc în dialogul cu Rusia".

Referitor la situaţia din Republica Moldova, însărcinatul guvernului de la Berlin cu relaţiile faţă de Rusia, statele central-asiatice şi cele ale Parteneriatului Estic apeciază că în acest caz, spre deosebire de Gerogia, "Rusia mai are şi alte pârghii". Pe 30 noiembrie au loc alegerile parlamentare, şi, "potrivit sondajelor, nu e sigur dacă actuala coaliţie se va putea menţine sau dacă nu se va forma o altă majoritate. Situaţia din Găgăuzia, şi mai ales cea din Transnistria sunt alte piedici cu care se confruntă Chişinăul, în drumul său european. La acestea se adaugă muncitorii sezonieri moldoveni, care lucrează în Rusia şi dependenţa de comerţul cu Federaţia Rusă. Toate acestea sunt pârghii care nu mai au efecte în Georgia, dar care ar putea fi acţionate în Republica Moldova. Iată de ce situaţia de acolo mi se pare şi mai dificilă".

Cu privire la modul în care Germania şi UE ar putea susţine, concret, în acest context, statele respective - Ucraina, Moldova şi Georgia, Gernot Erler a numit înainte de toate Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb cu UE. "Acesta ar însemna, de fapt", a explicat social-democratul german, "un ajutor pe termen lung, condiţionat, însă, de înregistrarea de progrese, aşa cum au fost nevoite să le îndeplinească şi ţările est-europene cu perspectivă europeană."

Rusiei, a mai arătat Erler, va trebui să i se amintească faptul că "şi Moscova e semnatară a Actului final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, elaborat în 1975. Documentul prevede ca fiecare ţară să aibă dreptul de a decide singură asupra apartenenţei sale la un sistem colectiv. La fel de important e ca grijile, de înţeles, ale Rusiei să fie luate în serios".

Gernot Erler a "salutat convorbirile trilaterale de la Bruxelles dintre Rusia, Ucraina şi UE privind compatibilitatea celor două strategii de integrare: Acordul de Asociere şi de Liber Schimb, pe de o parte şi Zona de Comerţ Liber din CSI, Uniunea Vamală şi viitoarea Uniune Eurasiatică, pe de alta". Uniunea Europeană, a adăugat politicianul social-democrat, a semnalizat Moscovei că nu ignoră interesele Rusiei şi că e dispusă să poarte un dialog pe aceste teme. Dovadă a fost amânarea intrării în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu Ucraina până pe 1 ianuarie 2016. "Până atunci e destul timp pentru a se discuta despre rezervele şi temerile ruseşti şi a le risipi, pe cât se poate. Semnalul e limpede: facem şi un pas înspre Rusia".