Germanii se simt abandonaţi de Angela Merkel

"Ca face Guvernul federal? Cancelara tace, mai întâi. Iar mai apoi nu spune nimic", comentează săptămânalul Der Spiegel, titrând, în ediţia sa electronică "În dosarul spionajului NSA, Merkel îi abandonează pe germani". Deşi 79% dintre germani nu o cred, Angela Merkel continuă să susţină că a aflat despre programul PRISM din presă. În replică, presa germană o compară cu Francesco Schettino, căpitanul vasului Costa Concordia, cel care a părăsit nava în plină scufundare înainte de a evacua pasagerii.

Opoziţia parlamentară de la Berlin încearcă să tragă maximul de beneficii de pe urma gafelor pe care şefa Executivului federal, Merkel, le comite în administrarea delicatului subiect al spionajului american împotriva a tot ce mişcă prin mijloacele moderne de comunicare. "Îmi doresc ca pe viitor Guvernul american să înţeleagă că pe pământ german se respectă legile germane", a explicat Merkel, într-un interviu acordat sâmbătă postului public de televiziune ARD. Mesajul pe care a sperat cancelara să îl transmită germanilor este că, din punctul de vedere al puterii de la Berlin, scopul (în cazul de faţă războiul împotriva terorismului) nu scuză toate mijloacele. E campanie electorală în Germania; chiar dacă vara pare lungă, au mai rămas doar câteva săptămâni până la alegeri iar pe agenda publică a germanilor, tema centrală este intimitatea în spaţiul virtual. Merkel nu îşi permite să ignore un asemenea subiect fierbinte - la fel cum, însă, nu îşi permite să critice deschis principalii aliaţi ai Republicii Federale. Astfel că, garantează cancelara, nu există indicii conform cărora americanii ar fi comis ceva ilegal.

Doar că publicaţiile germane aduc tot mai multe argumente împotriva celor spuse de Angela Merkel. Bild, de exemplu, cotidianul german cu cel mai mare tiraj, aduce dovezi suplimentare care arată că, de fapt, dimensiunile operaţiunii NSA şi a colaborării cu Serviciul Federal de Infiormaţii (BND) sunt mult mai ample decât se ştie în acest moment.

La întoarcerea de la Washington, ministrul federal de Interne Hans-Peter Friedrich, a fost batjocorit de presă şi de opoziţie pentru maniera umilă în care a bâlbâit răspunsuri legate de explicaţiile primite de la autorităţile americane. Programul de spionaj PRISM, asigura Friedrich, caută ţintit conţinut relevant pentru subiectele "terorism, răspândirea armelor de distrugere în masă şi criminalitate organizată". Redacţia Bild a aflat, din mai multe surse, că, în realitate, PRISM înmagazinează întregul conţinut al telecomunicaţiilor electronice din afara Statelor Unite. După trei sau şase luni, conţinutul schimburilor de mesaje se şterge. Arhivele memorează însă pentru totdeauna "metainformaţii" de genul cine cui i-a scris. În plus, contrar surprinderii afişate de cancelara Angela Merkel, jurnaliştii germani ştiu că BND cunoaşte situaţia de ani de zile - şi, mai mult, a beneficiat din plin de "recolta" NSA. Bild dă ca exemple informaţiile puse la dispoziţie de spionajul american pentru identificarea ultimelor locuri în care s-au aflat cetăţeni germani răpiţi în Afganistan sau Yemen. Oficialii de la Berlin au confirmat colaborarea cu Washingtonul fără să ofere detalii - care, au explicat reprezentanţii Cancelariei federale, pot fi prezentate doar comisiei parlamentare abilitate. Cotidianul bulevardier anterior citat observă că schimbul de date personale dintre NSA şi aliaţii SUA seamănă cu hainele fabricate în Bangladesh: toată lumea le place, toată lumea le vrea dar nimeni nu vrea să ştie cum sunt fabricate.